Acasăsinucidere maramuresVIDEO: Calendar. Memoria zilei - 12 ianuarie

VIDEO: Calendar. Memoria zilei – 12 ianuarie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = Sf. Mc. Tatiana diac. şi Eutasia.
Romano-catolic = Sf. Tatiana, m.
Reformat(Calvin) = Ernö (Ernest).
Greco-catolic = S Tatiana, m.
Mozaic = 7. Shevat 5771.

Evenimente
1483: Căsătoria Olenei, fiica lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, cu Ivan, fiul și moștenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea
1840: Eforia Școalelor dă actul prin care se decide că țiganii au dreptul de a învăța alături de toți ceilalți cetățeni.
1848: Revoluția de la 1848 izbucnește în Italia, la Palermo
1878: Războiul pentru independență: trupele române, ocupa Smârdanul, punct important în sistemul de apărare al Cetății Vidin
1880: Olanda recunoaște independența României
1929: La Radio este lansată prima emisiune „Ora copiilor”
1932: Are loc premiera filmului „Chemarea dragostei”, care prezintă povestea unei fete de țară sedusă de un boier cinic și aruncată în „vâltoarea metropolei”. Zbuciumul fecioarei abandonate era punctat de diverse arii de operă și pagini folclorice asigurate de popularul Zavaidoc.
1943: Trupele sovietice fac prima breșă în încercuirea germană a orașului Leningrad
1950: URSS reintroduce pedeapsa cu moartea pentru spionaj și sabotaj.
1951: Intră în vigoare Convenția cu privire la prevenirea și reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, la 9 decembrie 1948. România a aderat la Convenție la 3 noiembrie 1950.
1957: Crearea Conferinței permanente a puterilor locale și regionale din Europa (azi Congresul puterilor locale și regionale din Europa), reunind în cadrul Consiliului Europei aleșii colectivităților locale și regionale.
1984: În Egipt a reînceput procesul de restaurare a marilor piramide
1990 – Zi de doliu naţional în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie1989. Participanţii îşi amintesc că ucigaşii victimelor sînt încă în libertate şi încet, încet trec de la regrete la revendicări şi proteste îndreptate împotriva guvernului şi a membrilor CFSN.
Sub presiunea mulţimii ajunse la sediul guvernului, se semnează trei decrete:
1) declararea PCR în afara legii;
2) organizarea la 28.01.1990 a unui referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea (abolită la 7.01.1990, prin Decretul-lege nr.6);
3) instituirea unei comisii naţionale pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor.
La 17.01.1990, decretele 1 si 2 vor fi anulate de către CFSN.
1990: La București se desfășoară un miting în care se cere reintroducerea pedepsei capitale; cu acea ocazie eșuează încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului FSN și a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere
1991: Congresul american a răspuns pozitiv demersului propus de președintele George W. Bush, de a lua parte la confruntările militare din Golful Persic
1995: La Trenton, New Jersey, are loc prima audiție a lucrării compozitorului de origine română, Sabin Păutza, scrisă cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a lui Martin Luther King jr.
1998: Un numar de 19 țări europene, între care și România, semnează, la Paris, Protocolul privind interzicerea clonării umane – primul text de drept internațional constrângător elaborat în acest domeniu
1999: Greva minerilor din Valea Jiului. Liderii minerilor cer venirea președintelui Emil Constantinescu în Valea Jiului.
2001: Intră în vigoare Acordul bilateral între Polonia și Kazahstan privind obligativitatea vizelor.
2010:Cutremurul din Haiti

Nașteri
1628: Charles Perrault, scriitor francez (d. 1703)
1729: Edmund Burke, filosof și om politic britanic (d. 1797)
1746: Johann Heinrich Pestalozzi, pedagog și didactician elvețian (d. 1827)
1808: Christian Tell, general și om politic, participant la Revoluția de la 1848 (d. 1884)
1810: Ferdinand al II-lea al Celor Două Sicilii (d. 1859)
1849: Jean Béraud, pictor francez (d. 1935)
1857: Sabba Ștefănescu, geolog și paleontolog român (d. 1931)
1876: Jack London, scriitor american (d. 1916)
1889: Enrico Bompiani, matematician italian, membru de onoare al Academiei Române
1893: Hermann Göring, comandant militar german, al doilea om ca importanță în Germania Nazistă (d. 1946)
1903: Igor Kurchatov, fizician rus (d. 1960)
1908: Jean Delannoy, regizor francez
1925: Laurențiu Profeta, compozitor român
1926: Alexandru Andriescu, filolog și istoric literar român
1926: Horea Popescu, regizor român
1936: Liliana Cavani, regizoare italiană
1939: Rodica Tapalaga, actriță româncă

1941: Lazăr Puhalo, arhiepiscop, teolog și editor ortodox din Canada
1949: Haruki Murakami, scriitor japonez
1955: Kristie Alley, actriță americană
1959: Per Gessle, muzician suedez (Roxette)

Decese
1665: Pierre de Fermat, matematician și avocat francez (n. 1601)
1866: Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluției de la 1848 din Transilvania (n. 1818)
1909: Hermann Minkowski, matematician german (n. 1864)
1976: Agatha Christie, scriitoare engleză de romane polițiste (n. 1890)
1983: Lucian Predescu, istoriograf român (n. 1907)
1992: Tudor George, poet și traducător român (n. 1926)
1993: Mihail V. Pușcariu, producător român de film
2003: Maurice Gibb, cântăreț și compozitor britanic (Bee Gees) (n. 1949)

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=FUr_z3MlnC0#t=1s

2009 – Regizorul şi producătorul francez Claude Berri a decedat. Claude Berri este deţinător al unui premiu Oscar, obţinut în 1966, pentru scurtmetrajul „Le Poulet” („The Chicken”). De asemenea, Berri a câştigat premiul BAFTA pentru cel mai bun film, cu lungmetrajul „Jean de Florette”. Printre filmele regizate de Berri se numără „Ensemble, c’est tout” (2007), „Unul rămâne, altul pleacă” (2005), „Lucie Aubrac” (1997), „Germinal”, „Manon, fata izvoarelor” (1986), „Învăţătorul” (1981) şi „Vă iubesc!” (1980). (n. 1935)


 

Personalitatea zilei – Jack London
Jack London este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney (n. 12 ianuarie 1876, San Francisco – d. 22 noiembrie 1916, Glen Ellen, California), scriitor și jurnalist american.
Opera sa (care constă în special din romane) are ca subiect existența crudă, sălbatică și spiritul de revoltă și aventură, în care eroii, de o forță fizică și morală supraumană, sunt antrenați într-o luptă brutală pentru supraviețuire. În plan literar, a fost influențat de Robert Louis Stevenson, Rudyard Kipling, Joseph Conrad, iar în cel ideologic de Charles Darwin, Herbert Spencer, Karl Marx și Friedrich Nietzsche.
Jack Griffith Chaney s-a născut în San Francisco, fiind copil din flori, mama lui era Ann Wellman și tatăl natural astrologul William Mike Chaney, refuză recunoașterea paternității. Tatăl lui vitreg tâmplarul John London, îl adoptă pe Jack, acesta însă va păstra mai departe numele de Chaney. Familia scriitorului trăiește în „San Francisco Bay Area” în condiții sărace, toate încercările familiei de a se îmbogăți în Oakland California se soldează cu un eșec. Tatăl său vitreg devine invalid, astfel Jack trebuie deja, copil fiind, să lucreze ca vânzător de ziare, mână de ajutor în birturi, sau într-o fabrică de conserve. Condițiile grele trăite în copilărie vor determina mai târziu vederile socialiste a scriitorului devenit între timp renumit.

Opere principale
Chemarea străbunilor, (The Call of the Wild, 1903)
Lupul de mare (1904)
Războiul claselor (War of the Classes, 1905)
Colț alb (White Fang, 1906)
Călcâiul de fier (The Iron Heel, 1907)
Martin Eden (1909)
Croazieră cu Snark (The Cruise of the Snark, 1911)
Timpul nu așteaptă (1910)
Pui de lup (1900)
Până la Adam (1907)
Dragoste de viață (1907)
Revoluție și alte eseuri (Revolution and Other Essays, 1910)
John Barleycorn (1913).
O mare parte din romanele sale pentru tineret se referă la căutătorii de aur din Klondike, Alaska sau la călătorii pe mare.
Pagină realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.










TE-AR MAI PUTEA INTERESA