AcasăActualitateSocialCalendar. Memoria zilei - 1 octombrie

Calendar. Memoria zilei – 1 octombrie

spot_img

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = +)Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania;
Cuv. Roman Melodul; +)Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani.
Romano-catolic = Sf. Tereza a Pruncului Isus, fc. înv.
Reformat(Calvin) = Malvin.
Greco-catolic = Acoperământul Maicii Domnului; Sf. ap. Anania,
din cei 70; Cuv. Roman Melodul; [Sf. Tereza a Pruncului Isus].
Mozaic = 15th of Tishrei, 5773;Sukkot I.
Musulman = al-‘ithnayn: 15. Dhu l-Kada 1433.

Sărbători
Ziua Internațională a Medicului
Ziua Internațională a Muzicii
Ziua Internațională a Persoanelor în Vârstă
Ziua Mondială a Arhitecturii
China: Ziua națională. Aniversarea fondării Republicii Populare Chineze (1949)
Cipru: Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1960)
Nigeria: Ziua națională.Aniversarea proclamării independenței (1960)
Ziua scafandrului român

Evenimente
331 î.Hr.: Alexandru cel Mare îl învinge pe Darius III al Persiei în bătălia de la Gaugamela.
0965: Ioan XIII devine Papă.
1795: Belgia e cucerită de Franța.
1800: Spania a cedat Franței provincia Louisiana din America de Nord, în baza tratatului de la San Ildefonso. După trei ani, francezii o vor vinde Statelor Unite.
1829: Colegiul Africa de Sud este fondat la Cape Town; mai târziu a devenit Universitatea Cape Town.
1850: În Berna, apare pentru prima dată ziarul „Der Bund”.
1855: A apărut „Steaua Dunării”, jurnal politic, literar și comercial, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu.
1869: Conducerea de servicii poștale din Austro-Ungaria, introduce cartea poștală dezvoltată de Emanuel Herrmann.
1872: S-a creat, la București, „Asociația generală a lucrătorilor din România”. (1/13)
1875: Ion Creangă a debutat în „Convorbiri literare” cu „Soacra cu trei nurori”. (1/13)
1882 – Inginerul H. Ilade a inaugurat în Bucureşti prima “fabrică de curenţi electrici” din România, instalată pe Calea Victoriei. O lună mai târziu funcţiona cea de–a doua uzină, la Gara de Nord. Uzina din centru deservea Palatul Regal şi Teatrul Naţional. Sistemul introdus de Ilade – utilizarea lămpilor cu arc, la tensiuni ridicate – nu a dat rezultate mulţumitoare. În 1885, inginerul american de origine română Francisc Jelle, asistentul lui Thomas Edison, a venit în ţara noastră, unde a construit o uzină mai reuşită.
1890: A fost fondat Yosemite-Nationalpark, unul din cele mai cunoscute parcuri naționale din USA.
1908: Henry Ford a început comercializarea primului automobil de serie, denumit „Mode T”; prețul acestui vehicul era, la vremea respectivă, de 825$.
1920: A fost înființată Legația română din Budapesta. Traian Stârcea a fost numit consul.
1920: A fost înființată Legația României la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.
1924: Adoptarea Calendarului Gregorian de către Biserica Ortodoxă Română

1949 – A fost proclamată Republica Populară Chineză, după victoria militară a Partidului Comunist Chinez asupra Kuomintang-ului. Lider al ţării a fost Mao Zedong, care a instaurat o dictatură sângeroasă, zeci de milioane de chinezi fiind ucişi în timpul în care acesta a condus China.
1951: Republica Federală Germania se alătură acordului General pentru Tarific și Comerț („General Agreement on Tariffs and Trade”; GATT).
1960: Nigeria își căștigă independența față de Anglia.
1971: Roy Oliver Disney a inaugurat parcul de distracții Walt Disney World Resort de lângă Orlando, Florida, în onoarea fratelui său decedat, Walt Disney, devenit un adevărat simbol al americanilor. Cineastul, producătorul, desenatorul şi regizorul american Walt Disney (n. 1901 – m. 1966) a căutat încă din anii 30 să găsească o formulă care să–i permită să prezinte tridimensional creaţia sa – îndeosebi personajele din desenele animate. Astfel, a fost construit primul parc de distracţii proiectat de W. Disney – “Disneyland” (inaugurat la 17 iulie 1955, Anaheim), urmat de “Disney World” (1971, Florida), Tokyo Disneyland (15.04.1983), “Disneyland Paris” (12.04.1992).
1975: Muhammad Ali apără în așa zisa Thrilla in Manila, titlul mondial la box categoria grea, împotrivă lui Joe Frazier, în Quezon City, prin knockout tehnic.
1987: A fost dată în folosință prima linie de tramvai în municipiul Cluj-Napoca.

1992 – Michael Jackson a susţinut un concert în România în cadrul turneului „Dangerous”. Show-ul de pe Stadionul Naţional este considerat a fi unul dintre cele mai bune din cariera lui Michael Jackson.
1992: S-a deschis, la București, Centrul cultural ungar.
2003: S-a inaugurat, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania.
2005: Pugilista Mihaela Cijevschi (cat. 54 kg) a devenit prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia.
2009: Miniștrii PSD și-au depus demisiile la cabinetul premierului Emil Boc, iar primul ministru a anunțat interimarii PD-L pentru ministerele părăsite de PSD.

Nașteri
1207: Henric al III-lea al Angliei, rege a Marii Britanii 1216-1272 (d. 1272)
1685: Carol al VI-lea, Împărat Roman (d. 1740)
1720: Martin Felmer, învățat german (d. 1767)
1729: Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (d. 1777)
1847: Simion Florea Marian, folclorist și etnograf român (d. 1907)
1856: Ion Bianu, filolog român, fondatorul Bibliotecii Academiei (d. 1935)
1865: Paul Dukas, compozitor și critic de muzică francez (d. 1935)
1878: Vasile Demetrius, poet, prozator și traducător român (d. 1942)
1881: William Boeing, pionier al aviației (d. 1956)
1890: Constantin C. Nottara, compozitor, violonist și critic muzical român (d. 1951)
1903: Wladimir Horowitz, pianist rus-american (d. 1989)
1905: Gheorghe Danga, compozitor român (d. 1959)
1919: Nicolae Cajal, medic român de etnie evreiască (d. 2004)
1920: Walter Matthau, actor american (d. 2000)
1921: James Whitmore, actor american (d. 2009)
1921: Angelo Niculescu, fotbalist și antrenor român
1922: Chen-Ning Franklin Yang, fizician american de origine chineză
1924: Jimmy Carter, al 39-lea președinte al SUA între 1977-1981
1925: Finn Carling, scriitor norvegian (d. 2004)
1929: Gheorghe Vitanidis, regizor român (d. 1994)
1930: Philippe Noiret, actor francez (d. 2006)
1930 – S–a născut actorul german Richard Harris, interpretul regelui Arthur în filmul „Camelot” din 1967. Recent, Harris a interpretat rolul profesorului Dumbledore în „Harry Potter şi Piatra filosofală” şi în „Harry Potter şi Camera secretelor” („Această viaţă sportivă”, „Biblia”, „Robin şi Marian”, „Gladiatorul”, „Contele de Monte Cristo”) (m.2002).
1946: Coca Bloos, actriță româncă
1955: Ion Stratan, bibliotecar, filolog, poet, publicist român (d. 2005)
1956: Cristian Tudor Popescu, scriitor și jurnalist român

Decese
1404: Papa Bonifaciu al IX-lea (n. 1356)
1684: Pierre Corneille, dramaturg francez, creatorul tragediei clasice în Franța (n. 1606)
1892: George Sion poet, memorialist și traducător român (n. 1822)
1899: Anton Bacalbașa, ziarist, prozator și traducător român (n. 1865)
1993: Teofil Vâlcu, actor român de teatru și film (n. 1931)

Personalitaea zilei – Jimmy Carter
James Earl „Jimmy” Carter, Jr., cunoscut mai ales ca Jimmy Carter, (n. 1 octombrie 1924) este un politician american și un autor de cărți american, care a fost cel de-al treizeci și nouălea președinte al Statelor Unite ale Americii (1977 – 1981) și laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2002.
S-a născut în 1924 în Plains, Georgia, ca fiul cel mai mare din cei patru ai lui James Earl Carter, fermier și om de afaceri, și Bessie Lillian Gordy, asistentă medicală. După școala elementară de la Plains, urmează Georgia Southwestern College și Georgia Institute of Technology. În 1946, primește diploma în științe din partea United States Naval Academy. Satisface serviciul militar în cadrul trupelor navale, unde dobândește gradul de locotenent. În 1953, decesul subit al tatălui îl determină să se retragă din armată pentru se ocupa de culturile de arahide din ținutul natal.
În anii ’60 este ales pentru două mandate ca senator al statului Georgia. În 1970 susține programul electoral al democratului George Wallace, iar ]n 1977 câștigă președinția SUA.
Premiul Nobel pentru pace in anul 2002
Ex-presedintele american a primit prestigiosul premiu pentru :
“Decade de eforturi neprecupetite pentru solutionarea conflictelor internationale, implementarea democratiei si a drepturilor omului si promovarea dezvoltarii economice si sociale”.
Evident ca sforaitoarea declaratie in cunoscutul limbaj de lemn al servilismului diplomatic international a declansat nu doar ironiile presei ci si contestatiile vehmente ale celor care au vazut in acest act politizarea si exagerarea meritelor unui presedinte faimos pentru neimplicarea in problemele istorice derulate in timpul mandatului sau. Printre contestatari s-a numarat si Gunnar Staalsett, unul dintre cei 5 membri ai Comitetului Nobel.

Chiar dacă este cunoscut pentru faptul că a fost președinte al SUA sau că a câștigat Premiul Nobel, pentru mulţi creştini, Carter este unul dintre cei mai faimoşi profesori ai şcolilor de duminică, unde a predat religia creştină pentru mai bine de 30 de ani.
Fostul preşedinte american a publicat o carte de interpretare a Sfintei Scripturi intitulată: „Lecţii din Biblia Vieţii: Reflecţii personale cu Jimmy Carter”.
Preşedintele american vorbeşte în cartea sa deschis despre principalele probleme cu care se confruntă societatea şi lumea creştină astăzi. Astfel, el arată doctrina biblică despre păcat, învăţătura creştină despre avort, homosexualitate, dar şi problematici teologice precum soteriologia, hristologia etc.
El declară că doreşte să aducă vechile Scripturi în viaţa modernă şi aplicabilitatea acestora pentru fiecare dintre oameni. Una dintre ideile principale pe care profesorul prezidenţial le accentuează în cartea sa este aceea că Mântuitorul Hristos este „Prinţul Păcii”, iar creştinismul este religia iubirii şi păcii între oameni, şi între oameni şi Dumnezeu. El îşi aminteşte de imensa presiune pe care a simţit-o atunci când era preşedinte la Casa Albă şi trebuia să nu răspundă provocărilor războiului rece. Umanitatea are în prezent 30000 de arme nucleare care ar putea ucide toată viaţa de pe pământ de mai multe ori. Însă numai prin rugăciune şi speranţă, a putut să treacă peste aceste greutăţi.
El spune că nu a găsit nicio incompatibilitate între datoriile politice ale unui preşedinte şi datoriile sale religioase profunde. El afirmă în această carte: „Nu cred că Iisus ar fi de acord cu avortul”. El spune că nu a putut influenţa procesele juridice, dar că a făcut tot ce a putut pentru a limita proporţiile uciderilor intrauterine. Iisus a trăit şi a suferit în primul rând pentru oamenii fără apărare, pentru cei slabi şi vulnerabili, i-a păsat de cei care depind de alţii, a vindecat oameni slăbănogi şi infirmi, pentru a arăta că îi iubeşte pe suferinzi, pe cei slabi şi pe copii.
Statele Unite au o rată de trei ori mai mare a avorturilor decât ţările europene nordice, care nu au nicio lege despre avort, însă au grijă de mame şi de copii, ceea ce limitează la maxim numărul uciderilor.
Rubrică realizată de Grigore Ciascai

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.





TE-AR MAI PUTEA INTERESA