Religie:
Ortodox = Înainteprăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sf. Mc. Sozont
Romano-catolic = Sf. Regina, fc. m.
Reformat(Calvin) = Regina, Ivor
Greco-catolic = Preserbarea Naşterii Maici Domnului. S Sozont, m (+ 304). În timpul săpt Ap şi Ev săpt a 14-a dR.
Mozaic = 18. Elul 5769
Musulman = al-‘ithnayn: 17. Ramadan 1430

Sărbători
Brazilia: Ziua națională – aniversarea proclamării independenței față de Portugalia (1822)

Evenimente
1191: A treia cruciadă: Bătălia de la Arsuf – Richard I al Angliei îl învinge pe Saladin la Arsuf.
1739: Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești
1812: Bătălia de la Borodino, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie 1812 ; Borodino a reprezentat una dintre operatiunile din cadrul campaniei lui Napoleon I Bonaparte împotriva Rusiei, începuta la 12/24 iunie 1812, bătălie considerată cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene
1822: Brazilia își declară independența față de Portugalia
1910: Marie Curie a izolat prima mostră pură de radium
1911: Poetul francez Guillaume Apollinaire este arestat sub suspiciunea de a fi furat tabloul Mona Lisa de la muzeul Louvre
1931: Nicolae Titulescu a fost reales în funcția de președinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societății Națiunilor; a fost un caz unic în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune.
1939: România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale (la 1 septembrie) și și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei.
1940: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei („Cadrilaterul”, adică județele Durostor și Caliacra) intră în componența Bulgariei.
1940:Al doilea război mondial: Naziștii au inițiat primele atacuri asupra Londrei
1944: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”.
1949: Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupație americană, franceză și engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alege primul președinte federal (Theodor Heuss (1884 – 1963, liderul Partidului Liber Democrat, reales în 1954). La 15 septembrie este ales primul cancelar federal (Konrad Adenauer 1876 – 1976, reales în 1953, 1957 și 1961
1977: Semnarea, la Washington, de către președintele SUA, J. Carter și premierul panamez, Omar Torrijos, a tratatului privind neutralitatea permanentă și funcționarea Canalului Panama, tratat care prevede ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar în ceea ce privește controlul Canalului, acesta să revină autorităților panameze, cel mai târziu la 31 decembrie 1999)
1982: Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena.
1986: Desmond Tutu a devenit primul predicator de culoare care a condus biserica anglicană din Africa de Sud.
1998: A fost fondată Google Inc..
2001: A fost prezentat, în cadrul Festivalului de Film de la Veneția, filmul lui Lucian Pintilie, După-amiaza unui torționar, realizat după romanul „Drumul Damascului”, de Doina Jelea.
2005: În Egipt au loc primele alegeri prezidențiale.
2006: Eclipsă parțială de Lună vizibilă din România.

Nașteri
1533: Elisabeta I, regină a Angliei și a Irlandei, ultimul suveran din dinastia Tudor (d. 1603)
1707: Georges Louis Leclerc de Buffon, scriitor și naturalist francez (d. 1788)
1726: Philidor, șahist și compozitor francez (d. 1795)
1811: Prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Carol I al României (d. 1885)
1816: Lascăr Rosetti, om politic român (d. 1884)
1817: Louise de Hesse-Kassel, soția regelui Christian al IX-lea al Danemarcei (d. 1898)
1844: Émile André Lecomte de Nouy, arhitect francez (d. 1914)
1850: Constantin I. Istrati, chimist și medic român (d. 1918)
1866: Tristan Bernard, prozator și dramaturg francez (d. 1947)
1874: Harry Houdini, magician, actor și producător de film american (d. 1926)
1881: Henri Focillon, istoric de artă și estetician, membru de onoare străin al Academiei Române (d. 1943)
1889: Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (d. 1943)
1904: Dumitru Dumitrescu, inginer român (d. 1984)
1909: Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist și producător american de origine maghiară (d. 2003)
1911: Todor Jivkov, lider comunist bulgar, președinte al statului (1971-1989) (d. 1998)
1914: James Alfred Van Allen, fizician american (d. 2006)
1927: Ion Pacea, pictor român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1999)
1929: Emanuel Kant Vasiliu, lingvist român, membru al Academiei Române (d. 2001)
1965: Angela Gheorghiu, soprană româncă
1977: Fedde le Grand, DJ olandez

Decese
1880: Manolache Costache Epureanu, politician român (n. 1820)
1907: Bogdan Petriceicu-Hasdeu, enciclopedist, jurist, lingvist, istoric, om politic și scriitor român (n. 1836)
1949: José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)
1962: Isak Dinesen, scriitoare daneză (n. 1885)
1993: Eugen Barbu, scriitor, scenarist și publicist român (n. 1924)
1994: James Clavel, scriitor american de origine australiană (n. 1924)
1997: Mobutu Sese Seko, mareșal și om politic, autoproclamat președinte al Republicii Zair (n. 1930)
2000: Virgil Săhleanu, lider sindical român (n. 1946)
2008: Ilarion Ciobanu, actorul  a decedat în urma unui cancer faringian. Filmografie: „Tancul”, „O vară cu Mara”, „Pruncul, petrolul şi ardelenii”, „Iancu Jianu, haiducul”, „Artista, dolarii şi ardelenii”, „Toate pânzele sus”, „Ultimul cartuş”, „Cu mâinile curate”) (n. 28 octombrie 1931).

Personalitatea zilei: Angela Gheorghiu

Angela Gheorghiu (n. 7 septembrie 1965, Adjud, județul Vrancea) este o soprană română, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.
Numele de fată este Burlacu. Sora ei, decedată foarte tânără, se numea Elena Dan (n. Burlacu). Angela a fost căsătorită cu Andrei Gheorghiu, fiul violonistului și profesorului Ștefan Gheorghiu. Actualmente este măritată cu tenorul Roberto Alagna.

Elevă a Miei Barbu, absolvă Conservatorul din București în anul 1990. În străinătate cântă pentru prima dată la Basel în Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti. Debutează în 1992 la Royal Opera House din Londra cu rolul Zerlina, în Don Giovanni, urmată de Mimì din Boema de Giacomo Puccini, apoi în Adina la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993 debutează la Metropolitan Opera în Boema. La Royal Opera House (Covent Garden) a triumfat în mult aplaudata Traviata, dirijată de Sir Georg Solti, în 1994, spectacol pentru care, ca să poată fi transmis în direct, au fost anulate programele de la BBC. Spectacolul a fost înregistrat de casa de discuri Decca.
În 1999 a participat la concertul “Michael Jackson și Prietenii” în Munchen. A cântat la redeschiderea Royal Opera House (decembrie 1999), a Teatrului Malibran din Veneția (mai 2001) și a Operei din Valencia in prezenta Reginei Sofia a Spaniei (octombrie 2005). A participat la spectacolul care a marcat jubileul reginei Elisabeta a II-a, Prom at the Palace (iunie 2002), concert disponibil pe DVD. A cântat pentru Alteța Sa Prințul Charles în diferite ocazii. În 2003 a luat parte la concertul organizat cu ocazia decernării Premiilor Nobel.
Printre cele mai importante apariții în ultimii zece ani se numără La Rondine și Pagliacci de la Royal Opera House, Romeo et Juliette la Choregies d’Orange și la Festivalul de la Salzburg, Faust la Metropolitan Opera New York, Royal Opera house și Opera din Monte Carlo, Simon Boccanegra la Royal Opera House. A susținut deasemenea recitaluri la Salzburg în cadrul Festivalului, la Viena (Miskverein) și concerte la Amsterdam (Jubileul de Argint al Reginei Beatrix), New York (concertul de Anul nou în compania Orchestrei Filarmonice New York), Philadelphia, Los Angeles, Vancouver și Toronto (aprilie 2011), Seul, Shanghai, Valladolid (mai 2011) precum și un concert de gala la O2 Arena din Londra împreună cu Placido Domingo (iunie 2011).
În anul 2001 interpretează Floria Tosca alături de soțul ei, tenorul francez Roberto Alagna, în rolul Cavaradossi în filmul-operă Tosca de Benoit Jacquot, film prezentat în afara concursului la Festivalul de Cinema de la Veneția. In 2003 interpretează rolul protagonistei în filmul „Romeo și Julietta” lansat pe DVD de Arthaus Musik.
Vocea ei este considerată de către critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi.
În anul 2002 participă cu spectacolul „Proms at the Palace” la celebrarea Jubileului de Aur al Reginei Elisabeta a II-a.
Cu compania Metropolitan Opera a cântat deja în peste 70 de reprezentații.
În iulie 2011 a cântat rolul principal în Tosca pe scena londoneză, într-o distribuție de excepție, sub bagheta lui Antonio Pappano. În septembrie 2011 a revenit la Londra pentru reluarea producției de Faust, spectacol transmis în direct în cinematografele din întreaga lume. Sezonul de transmisii în cinema 2011/2012 al Royal Opera House a debutat cu trei producții având-o pe Angela Gheorghiu în rolul principal: Faust, în direct, (septembrie 2011), Adriana Lecouvreur (octombrie 2011) și Tosca (noiembrie 2011).
Pe 28 octombrie 2011 a cântat la gala de redeschidere a Teatrului Balsoi din Moscova, la invitația președintelui rus Dmitri Medvedev (spectacol transmis în direct în cinematografe din toată lumea și online).
La finele anului 2011 apare „Homage to Maria Callas”, este o colecție de arii din opere italiene și franceze, programul fiind inspirat de cariera și înregistrările Mariei Callas. Repertoriul care include arii din La Boheme, Faust, I Pagliacci, Il Pirata, Samson et Delilah, La Wally, Carmen, Andrea Chenier, Le Cid, Medea, Adriana Lecouvreur și La Traviata demonstrează înclinația Angelei Gheorghiu pentru rolurile pentru soprana lirică, spinto și pentru mezzo soprana, roluri față de care este puternic legată emoțional. „Habanera” este un duet peste timp al Angelei Gheorghiu cu Maria Callas (folosindu-se o înregistrare a Mariei Callas din 1963).
Pe 16 februarie 2012 Angela Gheorghiu a deschis Balul Operei Vieneze, cantand „Habanera” (Carmen) si „I Could Have Danced All Night” (My Fair Lady). A fost acompaniata de Orchestra Operei din Viena dirijata de Georges Pretre.
Angela Gheorghiu a primit: “La Medaille Vermeille de la Ville de Paris”, “Officier de l’Ordre des Arts et Lettres” și “Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres” din partea Ministerelor Culturii din Franța și România. În decembrie 2010 i-a fost acordat titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Universității de Arte din Iași și Steaua României, cea mai înaltă decorație oferită de Președintele României.
Discurile sale au fost premiate în nenumărate rânduri cu premii ca: Premiul Grammy, Dyapason D’or, Choc du Monde de la Musique, Premiul Cecillia, Deutsche Schallplattenkritik, Musica e dischi, USA Critics Award, „Premio Zenatello” sau „Echo Klassik”.
Angela Gheorghiu a primit titlul de “Artista Anului” la Premiile Classical Brit în 2001 și 2010.

Rubrică realizată de Grigore Ciascai