ATAC. Un grup de persoane înarmate au ocupat sediul central al poliţiei din Erevan şi cer demisia preşedintelui Armeniei, Serj Sarkissian, relatează presa locală.
Comandantul adjunct al Poliţiei naţionale, Valeri Osipian, a intrat să negocieze cu atacatorii şi ar fi fost luat ostatic.
Persoanele înarmate ar ţine prizonieri cel puţin alte şase persoane aflate în clădire în momentul atacului.
Autorităţile de la Erevan au admis că o luare de ostatici este în curs, dar au dat asigurări că toate instituţiile statului funcţionează normal şi că nu este vorba de o tentativă de lovitură de stat. Într-un comunicat, Serviciul Naţional de Securitate a precizat că se poartă negocieri cu atacatorii pentru a-i determina să se predea.
În prezent au loc negocieri pentru rezolvarea situaţiei în mod paşnic, a precizat serviciul de securitate, acuzându-i pe susţinătorii acţiunii de luare de ostatici că răspândesc informaţii false pe internet potrivit cărora este în curs de desfăşurare o revoltă armată împotriva guvernului.
Erevan este capitala Armeniei. Oraşul are în anul 2009 o populatie estimata la 1.111.300 locuitori. Este localizat în partea central-vestică a ţării,într-o depresiune intramontană.
Regiunea Erevanului este deja locuit în secolul IV î.e.n. Aşezări omeneşti s-au găsit în regiunile Shengavit, Tsitsernakaberd, Karmir Blur, Arin Berd, Karmir Berd şi Berdadzor din perioada bronzului. Localitatea este pentru prima oară amintită în anul 782 î.e.n. sub numele de Erebuni. Ea fiind întemeiată de regele Argišti I aici fiind construite canale de irigaţie şi construcţii pentru depozitarea cerealelor. În anul 585 î.e.n. Erebuni este distrus de sciţi şi mezi.
Între secolele VI şi VI î.e.n. localitatea Erevan a fost centrul satrapiei Armeniei. Prima biserică, Sf. Petru şi Paul există din secolul V e.n. fiind avariată în 1931. În anul 658 oraşul este cucerit de arabi, Erevanul devenind un punct important de încrucişare a drumurilor caravanelor ce făceau legătura între India şi Europa. Între secolele IX şi XII Erevan făcea parte din regatul bagratizilor o dinastie armeno-georgiană urmând ca să fie invadată de selgiucizi iar în 1387 să fie cucerită de trupele lui Timur Lenk. Prin poziţia lui geografică localitatea devine un punct strategic important între perşi (Iran) şi Imperiul Otoman. Conflictul dintre cele două imperii atinge punctul culminant între anii 1513 – 1737 când Armenia a fost de 14 ori ocupată de trupele celor două imperii. În 1604 în timpul şahului persan Abbas I. au fost mii de armenieni deportaţi în Persia ca urmare a acestei acţiuni în hanatul Erevan erau numai 20 % armeni iar restul de 80 % erau musulmani, formaţi din perşi, turci şi kurzi.
În iunie 1679 un cutremur distruge o mare parte a oraşului. Între 1747 – 1827, hanatul Erevan sub dominaţie persană este un principat musulman, după care va fi cucerit în 1827 de generalul rus Ivan Fiodorovici Paskevici (1782-1856) fiind integrat în Imperiul Rus. În timpul dominaţiei ruse a fost sprijinită repatrierea armenilor din Iran şi Turcia. Erevan devine capitala oblastului (regiunii) Armenia, va creşte rolul economic şi politic al oraşului, sunt construite case în stil european. În anul 1837 ţarul Nicolae I al Rusiei după vizitaea oraşului o ridică la gradul de uezd. În 1854 se deschide în oraş o şcoală superioară de fete, iar în 1874 apare o tipografie. Primul teatru apare în anul 1879 iar la începutul secolului XX s-a terminat construcţia căii ferate ce lega Erevan de Gyumri (Alexandropol), Tbilisi şi Julfa. În anul 1913 oraşul este legat la o reţea telefonică. Armenia a fost un timp scurt între anii 1917 şi 1920 independentă înainte de a fi integrată în URSS, devenind Republica Sovietică Socialistă Armenească. În această peroadă are loc un proces intens de rusificare a Armeniei.
În oraş după al doilea război mondial se va lucra la construirea de poduri şi clădiri cu prinzioneri germani. Protestele antisovietice ale armenilor s-au intensificat în anii 1968, Armenia cu capitala la Erevan devenind independentă în anul 1991.
Sursa info
