Autorităţile trebuie să acţioneze pentru conservarea avantajelor obţinute în ultimii ani din punct de vedere economic, în caz contrar riscăm să ne îndepărtăm de obiectivul aderării la moneda europeană, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta susţine că în perioadele de creştere economică nu trebuie să cheltuim tot, ci „trebuie să facem rezerve”. Perspectiva creşterii deficitului bugetar la aproape 4% din PIB în 2017 pune în pericol stabilitatea macroeconomică pe care România a obţinut-o cu greu în ultimii ani şi, în consecinţă, convergenţa economiei româneşti către zona euro, a susţinut guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională.
„Trebuie să fim realişti. Personal, nu am văzut niciodată în cei 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilităţii economice şi financiare a României. Deşi am avut o creştere substanţială a salariului minim, situaţia macroeconomică bună, este adevărat, nu se reflectă întocmai la nivelul populaţiei şi firmelor. Mulţi oameni şi multe firme mici o duc în continuare greu. Când încă mai sunt multe de făcut pentru ca stabilitatea macroeconomică să se transmită în creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii, ne confruntăm cu riscul adevărat de a pierde cel puţin o parte din progresele obţinute atât de greu. Creşterea deficitului public în 2016 până la limita europeană de 3% din PIB şi mai ales perspectiva unui deficit bugetar de aproape 4% din PIB în 2017 vor duce categoric la intrarea datoriei publice pe o traiectorie ascendentă şi ne arată că nu am învăţat destul din principiul potrivit căruia în perioada de creştere economică susţinută trebuie să şi economisim. Când avem mai mult, nu trebuie să cheltuim tot, trebuie să facem rezerve”, a explicat ieri guvernatorul BNR.
În opinia sa, în cazul în care nu se acţionează pentru conservarea avantajelor obţinute în ultimii ani, economia României riscă nu doar stagnarea, ci chiar îndepărtarea de zona euro către care tinde. Potrivit lui Mugur Isărescu, cu o infrastructură de transport, investiţiile nu s-ar mai concentra doar la zona de vest a ţării şi ar ajuta şi la dezvoltarea celorlalte regiuni, iar pentru acest lucru „trebuie o adevărată chibzuială în cheltuirea banului public”.
Acesta a mai menţionat şi necesitatea stabilităţii legislative, fără de care nu se pot atrage investiţii.
Prezent la conferinţă, premierul Dacian Cioloş a susţinut, la rândul său, că este necesară cheltuirea eficientă a banului public şi redusă incapacitatea administraţiei de a urmări interesele statului. „Trebuie să reducem şi incapacitatea administraţiei de a urmări interesele statului, ignoranţa, de multe ori, cu privire la folosirea eficientă a banului public. Avem de multe ori reflexul să ne gândim că banul public trebuie cheltuit şi că principalul obiectiv al funcţionarului e să execute bugetul în sensul de a-l cheltui, dar nu avem încă reflexul să vedem şi cât de eficient a fost cheltuit banul public”, a afirmat Cioloş.
Premierul consideră că un element-cheie îl reprezintă gestionarea „mai eficientă” a companiilor de stat pe baza principiilor de guvernanţă corporatistă. „Dincolo de alocările bugetare, dincolo de politica fiscală, o resursă pe care statul nu a valorificat-o suficient în trecut sunt tocmai companiile de stat”, a mai spus prim-ministrul.
În ceea ce priveşte salariile din sectorul public, premierul a subliniat că este nevoie de o reechilibrare a salariilor de bază, iar aceasta se va face pe baza resurselor pe care statul le are la dispoziţie.
Oana Roman
