AcasăEvenimentANCHETĂ RISE PROJECT - Cum ajung pădurile Maramureșului în ”abatorul” din Sebeș...

ANCHETĂ RISE PROJECT – Cum ajung pădurile Maramureșului în ”abatorul” din Sebeș și cât câștigă furnizorii care rad totul în cale

DISTRIBUIȚI

Banii corporației Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, au hrănit politicieni, funcționari și afaceriști cu probleme penale. Firmele lor taie pădurea și vând buștenii direct grupului patronat de una dintre cele mai bogate familii din Austria. Majoritatea lucrează exclusiv pentru Schweighofer, iar sumele pe care le încasează sunt amețitoare, dezvăluind miza financiară a dezastrului din pădurile românești. Cel mai important furnizor este chiar statul român, prin Regia Națională a Pădurilor Romsilva, al cărei șef este judecat împreună cu Viorel Hrebenciuc pentru fapte de corupție și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

RISE Project a analizat primii 12 furnizori de lemn ai Schweighofer, care, împreună, au livrat peste o treime din cantitatea totală a buștenilor cumpărați de compania austriacă în perioada 2013-2014. Adică, primii 12 beneficiari ai banilor plătiți de Schweighofer, așa cum rezultă din miile de contracte de achiziții ale corporației declarate la Fisc. Cei 12 furnizori doboară copaci, în special în județele Alba, Bistrița, Harghita, Maramureș și Suceava, adică zonele cele mai afectate de tăierile masive de pădure.

Unele dintre aceste companii sunt manevrate chiar de către directori ai Holzindustrie Schweighofer. Altele duc la oficiali ai statului și au intrat deja în atenția procurorilor. Sunt și patroni de firme furnizoare cu un vast trecut infracțional, precum și unii finanțați direct de către corporația austriacă pentru a fi încurajați să taie cât mai mult.

Cei mai mulți bușteni ajung direct în fabricile Schweighofer prin intermediul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și a Direcțiilor Silvice subordonate. În urmă cu doi ani, statul a livrat către austrieci bușteni în valoare de 168 de milioane de lei. Era 2013, deci ultimul an al contractului preferențial cu statul, în baza căruia Schweighofer s-a dezvoltat timp de un deceniu. Fără directivă de la centru, Schweighofer a mai câștigat licitații la direcțiile silvice din Vatra Dornei, Tîrgu Mureș (3,7 milioane de lei), Buzău și Baia Mare (peste 1 milion lei).

În 2014, regia de stat s-a menținut pe primul loc între furnizorii Schweighofer, cu încasări totale de 179 de milioane de lei din care 98,9 milioane de lei reprezintă vânzări de masă lemnoasă, iar restul, prestări de servicii. Numai la Ocolul Silvic Anina, Romsilva a prestat anul trecut servicii pentru austrieci în valoare de 47 de milioane de lei. Asta în condițiile în care în 2014, contractele cu Romsilva expiraseră aproape în toată țara.

“Este normal să fim pe primul loc. Jumătate din piața lemnului e a Romsilva. Schweighofer participă la licitații publice, deschise. Colaborarea lor cu Romsilva e foarte bună, plătesc la timp,“ ne-a explicat directorul Romsilva, Adam Crăciunescu.

Șeful Romsilva a fost trimis în judecată alături de Viorel Hrebenciuc în cazul tentativei de retrocedare ilegală a unei suprafețe de pădure de 43 de mii de hectare din județul Bacău, caz în care apare și numele senatorului Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta. “DNA să vină cu probe, nu așa să arunce în presă că există corupție. Să demonstreze corupția”, spune Crăciunescu, referindu-se atât la cazul său, cât și la cel din Bistrița unde șeful silvic e anchetat de procurori, tocmai pentru favorizarea unor companii printre care și Schweighofer.

Lemn din pădurile statului ajunge în fabricile austriecilor și pe filiera companiilor private. Acestea câștigă licitații cu Romsilva pentru ca, mai apoi, să revândă buștenii concernului austriac.

O firmă de Vișeu de Sus a furnizat în doi ani lemn în valoare de peste 23 milioane lei!

Un alt mare furnizor de masă lemnoasă al Schweighofer, numărul 7 în top, este societatea RG Holz Company din Vișeu de Sus, Maramureș, cu încasări în valoare de 9,9 milioane lei în 2013 și, respectiv,13,8 milioane în 2014. Firma e chiar a primarului din Vișeu, Vasile Coman.

Prin intermediul RG Holz Company, primarul controlează și fostul procesator de lemn al statului din localitate, Conrep SA, dar și societatea MarWood International.

Încă din 2003, familia primarului administrează și calea ferată forestieră, având, astfel, monopol pe transportul lemnului recoltat pe Valea Vaserului, cea mai abuzată pădure din zonă în acest moment. Controlul asupra principalei căi de acces în pădure face ca RG Holz Company să adjudece majoritatea licitațiilor de material lemnos organizate la Ocolul silvic din Vișeu.

Până în 2002, Vasile Coman a mai fost asociat în societatea Novaartis împreună cu Ion Tomoioagă, acum rămas unic acționar. Și Novaartis este furnizor Schweighofer, de la care a încasat 7,1 milioane de lei în 2013 și 2014.

La rândul său, Ion Tomoioagă a fost partener cu Pavel Horj – fost deputat și fost șef al Direcției Silvice Maramureș. Horj este angajatul statului care a facilitat în 2008 transferul a aproximativ 8 milioane de lei din bugetul Romsilva, pentru refacerea căii ferate din Vișeu, administrată de familia primarului Coman. Lucrarea a fost pusă ulterior sub semnul întrebării tot de Romsilva, pe motiv că ar fi fost supraevaluată. Tot Pavel Horj era cel care organiza, pe vremea directoratului său, licitațiile de masă lemnoasă din zonă.

Vișeu de Sus, Borșa și toată zona Maramureșului ocupă un loc de frunte în raportările guvernamentale ce vizează masacrul la care a fost supusă pădurea în ultimii cincisprezece ani. În această zonă, zeci de mii de hectare au fost tăiate la ras, fără ca cei ce au ținut drujba în mână să fi fost vreodată condamnați legal.
Primarul și corporația
Dar cazuri au tot fost, cum ar fi, de exemplu, investigațiile ce i-au vizat pe administratorii RG Holz Company. Este de notorietate incidentul din aprilie 2011, când un tren forestier încărcat cu lemn, care circula pe Valea Vaserului, a fost oprit pentru control. Nici șeful de tren, nici administratorul firmei nu au putut prezenta documentele de proveniență pentru 200 mc de bușteni, în valoare de 10 mii de euro, aflați în 15 vagoane.

Lemnul a fost confiscat, iar firma primarului a fost amendată cu o sută de mii de lei. Ironia face ca lemnul confiscat să fi rămas tot în custodia RG Holz Company, pe motiv că Ocolul Silvic Vișeu de Sus nu are spațiu de depozitare. După numai câteva zile, în cadrul unei noi licitații, lemnul cu pricina a fost adjudecat tot de firma lui Vasile Coman.

“Fiind un agent economic atât de puternic și mare era normal să încerci o colaborare cu Schweighofer. Noi producem stratificate, cu o tăiere specială a bușteanului gros. Ei au nevoie de buștean subțire. Nu exploatăm doar pe Valea Vaserului, ci cumpăram din întreaga țară, din Suceava, Bistrița, Neamț, Maramureș, Harghita… “, își prezintă Vasile Coman afacerea.

Când vine vorba despre monopolul instituit de firma sa în Vișeu, primarul se revoltă: “Dar faptul că ei (Schweighofer – n.n.) au instituit monopol în toată țara, nu e o problemă?! Ei au o capacitate de 4,3 milioane de metri cubi de lemn, în timp ce țara românească exploatează 3,5 milioane. Tot ce produce țara nu le ajunge lor. Nu e normal ceea ce se întamplă. Politica lor a fost următoarea: dacă o firmă funcționa, își făceau depozite chiar lângă, ca să scape de acel agent economic. Lângă mine au făcut două, la Leordina și Sacel.”

Spaima satului

La Vișeu, însă, lucrurile sunt și mai complicate. Fostul primar, Vasile Ciolpan, îl acuza în 2009 pe actualul viceprimar, Adrian Filip, că ar fi implicat într-una dintre firmele care taie masiv pentru austrieci. Ciolpan a trimis atunci memorii Parlamentului și Guvernului în care scria: “Cantități imense de masă lemnoasă, furată de pe proprietăți private și a Composesoratului se târăsc zilnic prin apă, pe distanțe de 7 km și sunt transportate la Sebeș, Alba. (n.n. Fabrica Holzindustrie Schweighofer) după ce sunt legalizate de factorii de răspundere”. Exploatatorii menționați în expertiza cerută de fostul primar sunt firmele Marduvep, Blaga Explo și Pomișorul.

Proprietarul Pomișorul este Dumitru Covîză, un mic inteprinzător local al cărui fiu a băgat spaima-n comună. La doar 19 ani, Covîză Jr, era deja protagonistul a 18 dosare penale. Acum, el este la închisoare, fiind cercetat inclusiv pentru tentativă de omor, după ce, aflîndu-se în pădure ca să taie lemn, a urcat cu TAF-ul peste o mașină în care se aflau alți doi localnici.

În perioada 2013-2014, firma lui Covîză-tatăl a vândut către Schweighofer bușteni în valoare de 7 milioane de lei. Din documentele obținute de RISE Project, reiese că Pomișorul declară punct de lucru în localitatea Săcel, exact unde se află depozitului Schweighofer.

Tot acolo, pe strada Râului, își are sediul și societatea Expolvip, un client mai mic al Schweighofer. Patron este vărul lui Covîză, Ion Vepreciuc, un localnic care a fost cercetat și condamnat pentru tăieri ilegale de arbori. Pe aceeași stradă, orientată direct spre pădure, se află și sediul Marduvep, controlată de fratele lui Ion Vepreciuc, Dumitru. Fruntașă la exploatarea pădurilor din Vișeu, Marduvep ocupă locul optsprezece în topul furnizorilor de lemn către Schweighofer și are punct de lucru tot la depozitul austriecilor din Săcel, de unde lemnul pleacă în trenuri spre fabrica din Sebeș. Marduvep a încasat 7,2 milioane de lei, contravaloarea buștenilor livrați în ultimii doi ani.

Un alt furnizor Schweighofer, tot de pe strada Râului din Vișeu, este Ioan Chindriș. Firma lui, Chindriș Ioan Explo, a trimis la Sebeș, în perioada 2013-2014, bușteni în valoare de 600 de mii de lei.

Lemnul din munții Vaserului coboară la Schweighofer și prin firma Blaga Explo, care a livrat bușteni de 1,9 milioane lei în urmă cu doi ani.

Viceprimarul, cu transportul

În pădurea din Vișeu răsună și acum drujbele afaceriștilor locali. S-a tăiat la ras, în special în Composesoratul Vișeu de Sus, o pădure în suprafață de 9000 de hectare, retrocedată mai multor localnici din zonă.

O altă suprafață, de 4500 de hectare, pe care o revendică același Composesorat, are încă proprietate incertă, ceea ce o face extrem de vulnerabilă în fața drujbei. Asocierea e condusă de unchiul viceprimarului Adrian Filip.

Nici viceprimarul nu-i străin de fenomen. El a fost patronul firmei de transport VTL Filip 98, până să-și ocupe funcția publică începând cu 2013, moment în care a cesionat afacerea unui localnic.

Tirurile societății VTL Filip 98 transportă spre Sebeș surplusul de bușteni care nu mai are loc în vagoanele încărcate la gara Săcel. Anul trecut, de exemplu, firma VTL Filip 98 a încasat de la Schweighofer 2,5 milioane de lei.

Estimări sumbre

Holzindustrie Schweighofer a cumpărat în 2013 bușteni în valoare de 240 de milioane de euro. La un preț mediu de 70 euro pe metru cub, rezultă că 3,5 milioane de metri cubi de rașinoase ajung anual în cele patru fabrici ale companiei. Adică, echivalentul a 13 mii de hectare rase din cea mai valoroasa pădure a țării.

Din 2004 până acum, o dată cu creșterea capacității proprii de producție, Schweighofer a transformat în cherestea aproximativ 80 de mii de hectare de pădure. Asta înseamnă aproximativ de trei ori și jumătate suprafața Bucureștiului.

În următorii 20 ani, dar și cu o fabrica în plus construită recent la Reci, numai Schweighofer ar avea capacitatea sa înghită încă 320 de mii de hectare. Ceea ce înseamnă toată suprafața de masă lemnoasă exploatată legal, în aceeași perioadă de timp, de către toate companiile prezente acum în piață.

In același ritm al achizițiilor de bușteni, în doar 30 de ani, circa 22 la sută din totalul pădurii de rașinoase din România ar putea sa dispară pentru că furnizorii Schweighofer sunt încurajați să taie masiv ca să acopere capacitatea de producție a unei singure corporații.

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.






TE-AR MAI PUTEA INTERESA