spot_img
AcasăActualitateSocialAflă aici ce s-a întâmplat de-a lungul timpului într-o zi de 21...

Află aici ce s-a întâmplat de-a lungul timpului într-o zi de 21 iulie

DISTRIBUIȚI

Religie
Ortodox = Cuv. Simeon şi Ioan Pustnicul; Sf. Prooroc Iezechiel; Cuv. Rafail şi Partenie de la Agapia.
Romano-catolic = Ss. Laurenţiu din Brindisi, pr. înv.; Daniel, profet.
Reformat(Calvin) = Dániel, Léna, Helén.
Greco-catolic = Cuv. Simeon şi Ioan.
Mozaic = 19. Tammuz 5771.
Musulman = al-khamis: 19. Shaban 1432.

Sărbători
Belgia: Ziua națională – se aniversează instaurarea monarhiei – depunerea jurământului de către primul rege, Leopold I (dinastia Saxa-Coburg), în 1831

Evenimente
1718: Prin Tratatul de pace de la Passarowitz, Imperiul Otoman a cedat Austriei Banatul, Oltenia, nordul Serbiei și al Bosniei
1861: La București, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Național), a avut loc prima reprezentație a piesei “Hamlet”, de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.
1873: Primul jaf de tren de la vestul râului Mississippi a fost înfăptuit de temutul bandit american Jesse James
1880: Poetul Alexandru Macedonski publică, în revista “Literatorul”, articolul “Despre logica poeziei”, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne.
1906: Alfred Dreyfus este reintegrat în armată cu gradul de căpitan
1914: Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, proclamă poziția de neutralitate a României în Primul Război Mondial, respingând cererea regelui Carol I de intrare în război alături de Puterile Centrale.
1917: A. P. Kerenski devine primul ministru al Rusiei
1941: Primul bombardament al aviației germane asupra Moscovei
1945: Președintele american Harry S. Truman a aprobat ordonanța prin care se aproba folosirea bombelor atomice.
1946: A fost creată Federația Mondială a Oamenilor de Știință – FMOS
1960: Navigatorul și aviatorul britanic Francis Chichester, a sosit la New York, la bordul vasului “Gypsy Moth II”, după o călătorie în jurul lumii ce a durat doar nouă luni și o zi.
1963: Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini este ales Papa Paul al VI-lea de către Colegiul Cardinalilor
1969: A fost inaugurat Combinatul petrochimic Pitești.
1970: A fost terminată construcția barajului egiptean Aswan.
1971: A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porțile de Fier.
1984: CPEx al CC al PCR a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari și a canalului navigabil Dunăre-București.

Nașteri
356 î.Hr.: Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei
1414: Papa Sixtus al IV-lea (d. 1484)
1620: Jean Picard, astronom francez (d. 1682)
1808: Simion Bărnuțiu, istoric și estetician român, conducător al Revoluției de la 1848 din Transilvania (d. 1864)
1821: Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, politician român (d. 1890)
1858: Maria Cristina de Austria, a doua soție a regelui Alfonso al XII-lea al Spaniei (d. 1929)
1858: Lovis Corinth, pictor german (d. 1925)
1891: Jean Yonnel, actor francez, originar din România (d. 1968)
1899: Ernest Miller Hemingway, scriitor american, laureat al Premiului Nobel (d. 1961)
1903: Regele Olav al V-lea al Norvegiei (1957–1991) (d. 1991)
1905: Constantin Ionescu, chimist și farmacist român (d. 1956)
1907: Dimitrie Macrea, lingvist român, membru al Academiei Române (d. 1988)
1911: Herbert Marshall McLuhan, scriitor canadian
1920: Isaac Stern, muzician ucrainean (d. 2001)
1920:Violeta Zamfirescu, poetă și prozatoare româncă
1923: Rudolph Arthur Marcus, chimist canadian, laureat al Premiului Nobel în 1992
1928: Pavel Kohout, scriitor ceh
1932: Corneliu Leu, prozator și dramaturg român
1952: Robin Williams, actor american
1971: Paul Anastasiu, pictor și sculptor francez de origine română
1981: Victor Hănescu, jucător român de tenis
Decese
1907: Nicolae Grigorescu, pictor român (n. 1838)
1919: Eremia Grigorescu, general român, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război (n. 1863)
1960: Massimo Bontempelli, scriitor italian (n. 1878)
1986: Ion Caraion (Stelian Diaconescu), poet, eseist și traducător român (n. 1923)
2004: Jerry Goldsmith, compozitor american (n. 1929). A compus muzica unor filme ca „Patton”, „Chinatown”, „Planeta maimutelor”, „Basic instinct”, „Rambo” sau „Total Recall”. (n. 10 februarie 1929)
2011: Mircea Ivănescu, poet, scriitor eseist și traducător român (n. 1931)

Personalitatea zilei
Alexandru Macedon (cel Mare)
Creatorul celui mai intins imperiu al Antichitatii, Al., fiul regelui Filip al II-lea al Macedoniei, ajunge pe tron (336 i.H.), dupa moartea tatalui sau, la varsta de douazeci de ani. El mostenea de la parintele sau stapanirea asupra Traciei, Macedoniei si Greciei dar, mai mult decat atat, indrazneala, luciditatea si clarviziunea politica a acestuia.

Personalitate complexa, cu o capacitate de actiune exceptionala si o vasta cultura, Al. a fost educat de marele ganditor Aristotel, mintea fiindu-i hranita in copilarie cu operele lui Herodot, ale lui Euripide sau Pindar. De la varsta de saisprezece ani primeste din partea tatalui sau functia de regent, iar la optsprezece ani, in calitate de comandant al cavaleriei, are o contributie hotaratoare la victoria de la Cheroneea (338 i.H.), care i-a permis lui Filip al II-lea sa ia sub controlul sau intreaga Grecie.

Din primii ani de viata i s-a insuflat credinta ca ar fi descendentul indepartat al zeilor Greciei: din Zeus prin tatal sau, din Hercules prin mama sa, Olympia. El insusi avea convingerea originii si misiunii sale divine, ceea ce i-a oferit energia si forta necesare campaniilor sale.

Primii ani ai domniei (336– 334 i.H.) au fost dedicati pacificarii regiunilor din Tracia si Grecia care, la moartea lui Filip al II-lea, au hotarat ca a venit momentul pentru a-si recapata independenta. Mai intai, a distrus rezistenta Ligii Thesaliene, ai carei soldati reprezentasera un sprijin important pentru armata macedoneana. Ulterior, printr-o campanie militara fulgeratoare, s-a indreptat impotriva tracilor tribali, situati in Muntii Haemus (Balcani). Acestia insa s-au retras in insula Peuce, localizata de istorici fie in zona Deltei Dunarii, fie la varsarea Oltului in Dunare.

In timpul incursiunii impotriva tribalilor, Al. trece Dunarea si inainteaza in teritoriul locuit de geti, taind posibilitatea sprijinirii tracilor de catre geti si sciti. In urma acestei campanii, atat Tracia cat si coloniile grecesti de la Marea Neagra au revenit sub controlul Macedoniei. In perioada urmatoare, tanarul rege a fost nevoit sa-i infranga pe ilirii rasculati la vest de Macedonia, iar apoi sa zdrobeasca o noua coalitie a cetatilor grecesti, in frunte cu Teba, secondata de Atena. In toamna anului 335 i.H., Teba a fost rasa de pe suprafata pamantului, iar locuitorii ei au fost vanduti ca sclavi. Celelalte cetati grecesti au acceptat, la randul lor, dominatia macedoneana.

Din anul 334, Al. declanseaza campania militara impotriva Imperiului Persan, planuita de tatal sau inainte de a fi asasinat. Obiectivele acesteia erau de a elibera cetatile grecesti de pe coasta Asiei Mici de sub stapanirea persana si de a razbuna suferintele grecilor din timpul razboaielor medice (490–449 i.H.). Unii istorici moderni considera, totodata, ca Al. avea in vedere reinvierea faptelor de lupta glorioase ale strabunilor sai legendari, descrise de Homer in Iliada, si poate ideea realizarii, prin unirea Europei cu Orientul, a unei monarhii universale.

Al. si armata sa aveau de infruntat un imperiu care continua sa fie o mare putere militara, dar care era minat din interior, in special de permanentele revolte din diversele provincii (satrapii) care doreau sa se elibereze de sub stapanirea lui Darius al III-lea Codomannos, membru indepartat al dinastiei Ahemenizilor, devenit conducatorul imperiului in 338 i.H.

Debutul campaniei lui Al. impotriva Persiei are loc in Asia Mica (Anatolia), acesta dispunand de o armata alcatuita din cca 30 000 de pedestrasi si 5 000 de calareti. Trupele persane au fost estimate la cel mult 50 000 de soldati, intre care trupele de mercenari ale grecului Memnon din Rodos (Rhódos). Prima ciocnire intre cele doua armate se desfasoara pe malurile fluviului Granicos (334 i.H.), armata persana fiind nimicita. Cucerirea Asiei Mici a fost insotita de eliberarea de sub stapanirea persana a cetatilor grecesti de aici (Milet, Efes, Halicarnas s.a.) in care regimurile politice aristocratice, favorabile supunerii fata de Persia, au fost inlaturate.

In Lydia, Al. a taiat cu spada celebrul „nod gordian“, alcatuit din fasii de scoarta de copac si care fusese folosit, potrivit traditiei, la jugul carului de razboi al regelui Gordias. Dezlegarea nodului prevestea, conform oracolelor, intrarea Asiei in stapanirea celui ce reusea aceasta fapta. In anul urmator (333 i.H.), Al. a trecut la cucerirea regiunilor aflate la sud de Asia Mica, incepand cu Siria.

Aici, la Issos, Darius Codomannos a fost infrant si silit sa-si lase in mana lui Al. atat tezaurul, cat si familia. Pana in 332 i.H., cucereste Siria, Fenicia si Palestina, indreptandu-se apoi spre Egipt. Regatul faraonilor intrase sub stapanirea persana inca din anul 525 i.H. iar acum prezenta lui Al. era un bun prilej de a se elibera de sub jugul persan, ceea ce a usurat actiunea regelui macedonean. Ajuns la Memfis (stravechea capitala a tarii), se incoroneaza cu dubla coroana a faraonilor egipteni, aduce jertfe zeilor Egiptului, apoi in oaza de la Siwah, preotii il proclama fiu al marelui zeu Amon.

In nordul tarii, la varsarea Nilului in Marea Mediterana, in fata insulei Pharos, intemeiaza celebrul oras Alexandria. Dintre cele 34 de orase pe care, potrivit traditiei istorice, le-a intemeiat pe cuprinsul imperiului sau si care-i poarta numele, Alexandria din Egipt a avut cel mai maret destin, devenind nu numai cel mai mare port al Mediteranei de rasarit, dar si cel mai mare centru cultural si stiintific al Antichitatii.

In anul 331 i.H., Al. paraseste Egiptul pentru a cuceri Mesopotamia si a se indrepta astfel spre centrul Imperiului Persan. Aici, in campia de la Gaugamela, a avut loc a treia mare infruntare militara a campaniei sale in Orient. Darius Codomannos a fost infrant din nou si obligat sa se retraga. In urmarirea sa, Al. a ajuns la Babilon, care s-a predat fara lupta tanarului rege, apoi la Susa (una din capitalele Imperiului Persan), unde a capturat tezaure de aur si argint ale casei regale a Persiei. Dupa ocuparea Persepolisului (principala capitala persana), cucerirea imperiului era, practic, incheiata. Darius s-a refugiat in Media, la Ecbatana, apoi in Bactria unde a fost prins si ucis de satrapul (guvernatorul) acestei provincii, Bessos, care urmarea, de altfel, sa se incoroneze ca rege al Persiei.

Dupa moartea lui Darius, armata acestuia s-a destramat, iar posesiunile teritoriale ale regelui au intrat sub stapanirea lui Al. In anii urmatori (330–327 i.H.), Al. a cucerit zona din sudul Marii Caspice, teritoriu controlat de satrapul Bessos, ajungand apoi in Gedrosia, in Bactria, in masivul Hindukush (pe teritoriul de azi al Afghanistanului), apoi in Sogdiana, unde s-a casatorit cu fiica unui nobil local, Roxana (327 i.H.).

Dupa aceasta casatorie, dezaprobata violent de catre unii dintre apropiatii sai, care au platit cu viata pentru nemultumirea lor, Al. a trecut masivul Hindukush, patrunzand in nord-vestul Indiei. Aici a intrat in conflict cu unul dintre regii locali, Paros, care a fost nevoit sa recunoasca „protectia“ macedoneana. In timpul acestei campanii, Al. a strabatut actualele provincii Punjab si Sind, ajungand pana la Oceanul Indian.

Revolta soldatilor sai, istoviti de lungile si chinuitoarele campanii militare, si vestea rascularii unora dintre satrapiile asiatice il vor determina pe Al. sa faca drumul inapoi, catre Babilon, traversand cumplitul desert al Gedrosiei. In paralel cu acest traseu, la ordinul sau, o expeditie maritima condusa de Nearchos a explorat drumul maritim de-a lungul coastelor Oceanului Indian. Jonctiunea trupelor s-a realizat la Carmania, de unde Al. a ajuns la Babilon prin Susa si Ecbatana.

Dupa aproape treisprezece ani de domnie, Al. a murit la Babilon, in 323 i.H., cel mai probabil in urma unui acces de malarie.
Rege macedonean si monarh oriental, Al. s-a straduit sa imbine traditiile grecesti cu cele orientale, institutiile politice ale Greciei cu cele ale Imperiului Persan. Contopirea celor doua civilizatii a vizat, practic, toate domeniile: de la armata pe care imperiul sau se baza, formata atat din greci, cat si din orientali, la administratie, in care a pastrat vechiul sistem al satrapiilor, conduse insa de macedoneni sau greci, si la scolile de traditie greaca intemeiate mai ales in orasele care ii purtau numele, adevarate oaze de elenism in Orient.

Evenimentul care a simbolizat in cel mai inalt grad fuziunea intre Occident si Orient a fost marea ceremonie de nunta, organizata dupa intoarcerea din India, la Babilon, in timpul careia peste 10 000 de soldati si generali macedoneni si greci s-au casatorit cu femei din Orient. Exemplul dat de Al. era graitor: pe langa Roxana din Sogdiana, a mai luat de sotie pe fiica lui Darius Codomannos si pe fiica unui inalt dregator persan.
Imensul imperiu constituit de Al. nu a supravietuit mortii creatorului sau. Dupa lupte crancene intre diadohi (urmasii sai, generali in armata macedoneana), imensul stat euro-asiatic s-a impartit in mai multe structuri statale distincte intre care cele mai puternice si mai stabile au fost: Egiptul, condus de Ptolemeu, Siria, condusa de Seleucos, si Macedonia, care i-a revenit lui Antigonos.

Statele succesorale Imperiului Macedonean sunt denumite state elenistice, iar perioada cuprinsa intre disparitia imperiului si cucerirea de catre romani a acestor teritorii poarta numele de epoca elenistica.
Rubrică realizată de Grigore Ciascai

Loading...
loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.







TE-AR MAI PUTEA INTERESA