ARE ȚARĂ, DAR N-ARE OAMENI Dacă guvernarea PSD ar fi mers rezonabil, lumea ar fi lăsat în plata Domnului cuvîntul „penali”. Dacă salariile ar fi crescut fără să scadă, dacă taxele ar fi scăzut fără să crească, dacă trecerea contribuțiilor în spinarea angajatului ar fi fost amînată pentru mileniul următor, dacă investițiile în infrastructură, în industrie, în educație, în sănătate ar fi primit o șansă, dacă, în fine, legile Justiției ar fi fost modificate plagiind la virgulă modelele german, olandez, francez sau belgian, nu s-ar fi strîns nimeni în Piața Victoriei. Dacă tot acest haos economic și politic, clădit pe neștiință, n-ar fi existat, specii amenințate, de tipul Mălin Bot, ar fi fost extincte.
PSD și-a clădit singur o industrie a urii, care produce acum la capacitate maximă. Lipsa de cultură economică și de inteligență politică de la vîrf au fost dublate de aroganța județeană a baronilor, de misecuvenismul tîmp al întregului partid, comprimabile, toate, în lozinca transpartinică „Ciocu’ mic, că acum noi sîntem la putere!”.
Congresul de duminică a fost un fel de oprire a Biroului Permanent la boxe pentru a schimba, în viteză, o parte din echipa tehnică. Dragnea a simțit că pentru ultimele tururi de pistă e nevoie de servanți mai loiali, cu tocuri și poșetă. Și, ca de obicei, de la microfon au fost livrate noi planuri Marshall, noi programe de dezvoltare strategică, fără să fie arătată și resursa umană. Cu ce oameni va face PSD acele miracole nu s-a spus. Și nici nu e cazul, fiindcă raiul nu are nevoie de dovezi.
PSD se află într-o criză neagră de personal. Oamenii care știu, înțeleg și pot par să se fi lăsat de social-democrație și, alături de 3,4 milioane de români, să fi ales pribegia. Ce să faci cu o victorie politică atît de mare dacă n-o poți transforma într-o guvernare articulată? Ce să faci cu unanimitatea, cînd ție îți lipsește cunoașterea? Ce să faci cu masele, cînd îți lipsesc elitele?
Pentru Ion Iliescu au gîndit Bîrlădeanu, Marțian, Secăreș, Coșea. Marxiști cu frămîntări antitotalitare, alintați ai socialismului, dar oameni cu diplomă, acești consilieri politici au livrat un gorbaciovism adaptat tranziției și o economie de piață nefuncțională, la cheremul fostei Securități. A fost un pachet elaborat cu știință de carte, iar Iliescu a primit în baza lui o domnie lungă și liniștită. Pentru Năstase au gîndit Vasile Dîncu și Vladimir Pasti, sociologi de ideologie hibridă, adepți ai capitalismului de stat și ai stîngii Dom Pérignon. Nimeni nu poate spune azi că acea epocă se poate reduce la glonțul lui Năstase. Pentru Geoană a gîndit Vântu, iar pentru Ponta n-a mai gîndit nimeni. PSD a fost lăsat pradă instinctelor sale haotice.
Pînă în 2012, PSD și-a izgonit intelectualii, atîția cîți erau, treptat. În 2012, însă, Victor Ponta, asistat de Crin Antonescu, a pus bazele unui război generalizat cu elitele, lichidînd, cu mînie proletară, ICR-ul lui Patapievici și Mihăieș. E drept că grupul Humanitas îl susținea pe Băsescu, dar, sub conducerea acestor oameni, ICR făcuse lumea să întoarcă privirea după mica noastră cultură. Acest act lipsit de minte și agresiv la adresa ICR a solidarizat elitele și a împins PSD într-un război definitiv cu aproape toți oamenii citiți. Și rezultatele s-au văzut, de la scandalul plagiatelor la protestele din stradă.
În prezent, PSD nu e capabil să acceseze competențe din lumea universitară sau din zona capitalului privat. De regulă, oamenii care își cunosc domeniul, oamenii care au experiența succesului nu suportă respirația ostilă a acestui partid. Îl urăsc fără să-i mai asculte explicațiile. Și se feresc de apropierea lui ca de dracu’.
Pentru Liviu Dragnea gîndesc Darius Vâlcov și, din cînd în cînd, israelienii. Strategiile de război îi merg întotdeauna, grindenii și tudoșii cad secerați. Atîta că la numărătoarea morților ies tot mai mulți pesediști. Iar asta se vede nu doar în sondajele comandate de adversari, ci și în cele de casă. Schimbatul premierilor, zăpăceala fiscală și lipsa investițiilor nu pot fi reparate cu congrese. Economia și societatea sînt organisme vii: se zbat, se apără, zgîrie și mușcă. Pot fi vînate pentru hrană, jupuite și puse la frigare, dar ideea e să le lași în viață, să le dai un viitor.
PSD și-a făcut rost de țară. Ar trebui să-și facă rost și de oameni.
Doru Bușcu
