Din 1990 se tot restituie câte ceva celor care pretind că au fost victimele regimului comunist, dar, după un sfert de secol, procesul nu s-a încheiat deși nu mai este de unde să se dea înapoi. Mult trâmbițata lege restitutio in integrum, clocită încă din primele zile de după evenimentele din decembrie 1989, a fost votată și adoptată după ce PSD a pierdut guvernarea și președinția țării.
A devenit activă în 2006, fiind considerată la data respectivă cea mai mare realizare a Alianței DA, Guvernul Tăriceanu împăunându-se cu ea. Poate vă amintiți disputele acerbe care au avut loc, concluzia fiind că după alungarea neocomuniștilor lui Iliescu de la putere adevărul și dreptatea au triumfat, iar prin această lege țara se va apropia cu pași repezi de civilizația și bunăstarea occidentală. Cei care au fost deposedați abuziv de proprietăți urmau să le primească înapoi, orice opreliște în calea demersului fiind eliminată de responsabilii politicieni conduși de Băsescu și Tăriceanu.
S-a observat atunci și s-a văzut mai bine acum că legea respectivă nu era decât un act banditesc îndreptat împotriva intereselor României. Niciun alt stat scăpat de regimul comunist nu a restituit proprietățile în baza unei legi similare, adoptată, culmea, după 16 ani de democrație. În loc să fie corectată legea veche, corelată cu cele existente în țările vecine, modificată acolo unde s-a constatat că produce probleme, s-a venit cu una nouă, pe măsura cerințelor găștilor transpartinice care conduceau de fapt țara.
Având acoperire în lege s-a putut trece la ampla acțiune de jefuire a statului. Atunci s-au constituit bandele formate din politicieni, magistrați, polițiști, angajați din administrația publică, jurnaliști influenți sau descendenți renegați din os de hoți. Atunci s-au inventat moștenitori, s-au falsificat documente, s-au cumpărat drepturi litigioase și comisii de fond funciar, s-au scos la iveală titluri pe proprietăți pentru care statul român a plătit bani grei după ce le-a preluat.
Majoritatea oamenilor de bun simț care au solicitat atunci restituirea proprietăților după noua lege, așteaptă și astăzi să le vină rândul (cei care mai trăiesc, evident), în vreme ce bandele de jefuitori au recuperat milioane de euro în regim de urgență. Pentru asta găștile au pus mâna pe Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților, unde au așezat oamenii lor în toate funcțiile de conducere.
Un senator ardelean arăta într-o interpelare parlamentară din 2012 că numai în cei doi ani, octombrie 2009 – octombrie 2011, când în funcția de președinte al ANRP a fost Crinuța Dumitrean, au fost efectuate plăți preferențiale sau necuvenite de circa două miliarde de euro, pentru care au fost percepute comisioane între 15și 82 la sută din valoarea despăgubirilor. Senatorul, vicepreședinte al Comisiei de cercetare a abuzurilor și combaterea corupției, spune că dezvăluirile sale se bazează pe informații primite de la ofițeri SRI și DGIPI.
După trei ani s-a dovedit că informațiile erau adevărate, ele fiind confirmate de procurorii care au început să lucreze cu ceva mai multă tragere de inimă în acest sector, după ce ani buni nu au fost lăsați să facă aproape nimic. Asta în condițiile în care ofițerii pomeniți susțin că au fost întocmite și înaintate unde trebuia informările, dar nimeni nu a mișcat un deget ca să oprească jaful.
Astăzi, conform ultimelor date, uriașul prejudiciu estimat în 2012 trebuie reevaluat, pentru că se vorbește tot mai des prin birourile unde ajung dosarele că ar fi vorba de o cifră amețitoare, circa patru miliarde de euro! Solicitate, la vremea respectivă, să dea un răspuns dacă există dosare în lucru privind activitatea ANRP, șefii DNA, SRI, MAI care deținea DGIPI, au răspuns scurt că nu dețin informații în acest sens. Doar Daniel Morar, procuror șef, a menționat că există un dosar în care era cercetat Remus Baciu, adjunctul Crinuței. Era un caz public deja, Baciu fiind arestat pentru că a primit comision în valoare de 1,8 milioane euro de la un moștenitor inventat. Jaful a continuat nestingherit, dovadă că mazilirea lui Baciu a fost de fapt rezultatul unor răfuieli dintre bandele din PDL.
Într-o țară care vrea să facă pași siguri spre democrația reală, normal ar fi ca șefii de atunci ai instituțiilor menționate să răspundă penal pentru favorizarea infractorului și neglijență în serviciu. DNA de acum ar trebui să se sesizeze și să înceapă să-i ia la întrebări pe miniștri de atunci ai Justiției, ai MAI, pe șefii SRI, pe procurorul general și procurorul șef al DNA. Altfel n-am făcut nimic.
Grigore Ciascai
