Aradul încearcă să-și arate mușchii în fața orașelor Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova, Sfântu Gheorghe, Brașov, Brăila, Baia Mare, Târgu Mureș, Bucureşti, Suceava, Bacău și Alba Iulia. Între 7 și 10 decembrie, în capitală au loc întâlnirile de preselecţie. Suntem, așadar, pe ultima sută de metri să aflăm care vor fi orașele selectate pentru finală, cu toate că, cel mai probabil, Ministerul Culturii va face publică lista scurtă abia în ianuarie 2016.

Special Arad și-a propus să prezinte fiecare oraș candidat în parte, în ordinea gradului de periculozitate pentru Arad. La final (și doar la final! Trebuie să evidențiem asta, pentru că mulți n-au înțeles ideea), vom trage o concluzie cât se poate de echidistantă și vom acorda note de la 1 la 10 tuturor celor 14 orașe care, momentan, se rup în figuri cu „2021” la capăt. Până atunci, ca și până acum, prezentăm tot ce găsim mai bun sau mai rău în candidaturile acestor 14 orașe. Le tratăm ca atare, cu sau fără caterincă, în funcție de ce ni se oferă.

Ne îndreptăm atenția de data aceasta spre un oraș care s-ar putea să ne surprindă la urma urmei… oraș despre al cărui dosar de candidatură nu s-a știut nimic până nu demult, al cărui logo era destul de simplu și neinspirat, iar proiectul era aproape inexistent în perioada în care celelalte orașe le-au elaborat deja de un an. Când venise vorba de acest oraș, unele publicații n-au putut să scrie altceva decât că mizează pe feminitate: Baia Mare…

„Tipa care ne-a tras-o”

Până în 2 decembrie, se știa extrem de puțin despre proiectul Baia Mare 2021. Fundaţia Baia Mare 2021 a fost înființată în data de 27 februarie, director general fiind Andreea Ciortea, expert cultural și educațional, care a implementat o serie de proiecte culturale importante în cadrul programului Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007. Echipa a fost ajutată și de finlandeza Suvi Innila, cea care a lucrat și la elaborarea proiectului Turku 2011.

De asemenea, cântărețul Grigore Leșe a fost numit ambasador al cauzei Baia Mare 2021.

„În acest moment, în componența conducerii Fundației Baia Mare 2021 sunt doar femei. Mizez pe faptul că feminitatea își va aduce aportul în această inițiativă, care ne onorează, cât și în dezvoltarea culturală a orașului nostru”, a declarat primarul Cătălin Cherecheș în octombrie, lună în care s-au depus dosarele de candidatură la Ministerul Culturii. Dezideratul oficial al conducerii orașului era, pentru luni de zile, acesta și atât (vezi link), de unde putem extrage următoarea declarație a primarului: „Luând exemplul Sibiului, putem acum să intrăm într-o competiţie foarte deschisă şi foarte onorantă cu celelalte oraşe care şi-au exprimat această dorinţă. Ştim foarte bine care sunt valorile noastre, dorinţele noastre. Şi dorinţa este aceea de a evolua. Cred că este o poveste nu despre ceea ce suntem noi azi neapărat, ci despre ceea ce vrem să fim”. Cu alte cuvinte… bla bla bla și un logo bicolor care nu era altceva decât brandul orașului, existent din 2012. Nici pe facebook nu s-a produs cine știe ce mișcare, am putea spune chiar deloc.

Apoi… la începutul acestei luni: BOOM!

Fundația Baia Mare 2021 și-a scos cărțile pe masă, a făcut publică noua siglă de campanie, a făcut public bidbook-ul candidaturii (o variantă a dosarului de candidatură cu un design de tip revistă / catalog) și și-a propus targetul de 21.000 de like-uri pentru pagina de facebook Baia Mare 2021.

„Competiția înseamnă transparență.
Puteți răsfoi și consulta caietul de candidatură pentru Baia Mare Capitală a Culturii în 2021”, s-a scris pe pagina de facebook Baia Mare 2021 și s-a făcut public acest bidbook (vezi link, sau incorporat mai jos) care ne lasă cu gura căscată:

O mișcare isteață, cu alte cuvinte. În tot acest timp, în care alte orașe și-au făcut publice până la 60 – 70 % din dosarele de candidatură, lăsând loc concurenței să se perfecționeze, să sară peste „găurile” altor proiecte, ori – din contră – să fie neinspirați și să producă scandaluri, nemulțumiri și discuții peste discuții… la Baia Mare s-a lucrat intens, de fapt, și s-a arătat tuturor cu ce vrea orașul să iasă în față abia acum, când concurența nu mai are nicio șansă s-o dea înapoi. Zilele acestea, deja, unele orașe se pregătesc pentru primul și cel mai important pas: prezentarea oficială a dosarelor de candidatură în fața juriului din București. Baia Mare o va face chiar mâine, pe 8 decembrie.

„Baia Mare poate să devină cea mai primitoare gazdă pentru toate culturile Europei în anul 2021”, este convins primarul Cătălin Cherecheş. „Avem o echipă care a lucrat inclusiv, de curând, într-o campanie electorală foarte interesantă şi au reuşit să promoveze foarte bine un actual preşedinte al României”, susţine primarul băimărean, citat de Digi 24.

„Strategia de dezvoltare culturală îşi propune ca obiective să dezvolte toate tipologiile de capital care există într-un oraş, vorbim despre capitalul uman, despre oameni, despre ceea ce pot deveni ei”, explică Mihaela Puşnava, consultant expert pe dezvoltare urbană.

Banii în joc
Municipalitatea a anunțat în luna noiembrie că va cheltui 40 de milioane de euro în această campanie. Banii provin de la bugetul local şi cel judeţean, dar şi de la oameni de afaceri şi asociaţii. În schimb, prin cumularea tuturor fondurilor europene gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, bugetul operațional al Băii Mari depășește 100 de milioane de euro, se arată în caietul de candidatură.

Minusuri
Singurul minus pe care-l putem găsi este faptul că Baia Mare 2021 nu are un website oficial. Bineînțeles, nici Primăria Baia Mare nu a scăpat de acuzații cum că din bugetul public s-a finanțat „la greu” această fundație care a lucrat pe elaborarea dosarului de candidatură. Primarul a spus, pe atunci, că e o minciună: „Este un proiect în care s-a alimentat, s-a energizat foarte mult entuziasm. Dar este un proiect pentru care Municipiul Baia Mare până astăzi nu a plătit niciun leu. Și să le fie rușine celor care povestesc despre sume de bani plătite sau despre oameni care au fost plătiți de către Municipiul Baia Mare ca să facă acest lucru”.

În rest… oricât de mult am căuta, se pare că în cazul proiectului Baia Mare 2021 nu putem vorbi decât de PLUSURI:

Desigur, ca să afirmăm acest lucru, ne ajută mult și caietul de candidatură (bidbook), extrem de bine realizat.

Astfel, pe pagina 6, la secțiunea „Explicaţi conceptul programului care va fi lansat în cazul în care oraşul este nominalizat CEaC”, găsim următorul răspuns:

„Conceptul nostru poate fi rezumat în două cuvinte: Cultura Ospitalității. Această declarație asumată va fi tradusă în mai multe obiective strategice: deschiderea orașului la toate formele de cultură și performanță în industriile creative, reconectând orașul la circuitul cultural, economic și social ca un centru regional de referință, testând și implementând forme auto-sustenabile de management cultural. Abordarea noastră este una mixtă, combinând procesul curatorial al directorului cu unul de tip open-call, oferind multiple motivații pentru publicurile largi și pentru cele specializate. Suntem de părere că o cultură absolută a ospitalității este, mai întâi de toate, un proces cu două fațete construit pe curiozitatea reală față de alte culturi, care generează teren fertil pentru colaborare și creare de conexiuni. A găzdui nu este despre a da și a oferi, este despre a împărtăși un adăpost, un drum, o destinație, dar cel mai important este despre a învăța”.

Evident, citind acest text, am putea spune că sunt doar vorbe aruncate-n vânt și că mesajul nu diferă foarte mult de cele ale orașelor concurente.

Sunt, totuși, niște idei și resurse punctate clar acolo:
Anul acesta a fost renovat centrul istoric, iar pe viitor se va pune accentul pe trecutul industrial al orașului. Artiștii mizează pe școala băimăreană de pictură, un simbol pentru cultura din nordul țării. Dar, cel mai mult, oraşul din Maramureş se bazează pe tradiţii, reactivate din punct de vedere turistic prin noile tehnologii, implicând aici o aplicație de mobil, carduri culturale multipass (un sistem de acces şi monitorizare implementat de operatori publici în parteneriat cu instituţii bancare), un post alternativ de televiziune și un post alternativ de radio (MeltingPot Radio) dedicat evenimentelor culturale… și nu în ultimul rând, măsuri administrative care permit evoluarea unui oraș cultural. Un exemplu concret ar fi reducerea drastică a preţurilor de promovare şi permiterea controlului la distanţă pentru directorii culturali şi promoterii care organizează evenimente în Baia Mare.

Click pe imagini pentru mărire

„Anul viitor vom inaugura bienala de artă cu galeria internațională de artă contemporană”, a anunţat Laura Ghinea, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Baia Mare, citată de Digi 24 în luna iulie.

Ioan Marchiș, directorul Direcției de Cultură Maramureș, completează: „Argumentul nostru forte, și nu e singurul, este școala băimăreană de pictură. Baia Mare, care la sfărșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX -lea a fost unul dintre centrele culturale importante ale Europei egal cu Munchen, cu Parisul”.

„Am dorit foarte mult să ne inspirăm din proiecte de succes și nu orice fel de proiecte de succes ci unice, emblematice, recunoscute a fi cele mai bune”, a mai spus primarul în luna mai pentru 2.actualmm.ro.

„Baia Mare a fost un oraș minier, inițial cunoscut sub denumirea de Rivulus Dominarum sau Râul Doamnelor. Denumirea este inspirată din legenda femeilor care plângându-și bărbații pierduți în mine, au creat un râu din lacrimile lor. De-a lungul timpului, orașul a fost condus și locuit de populații maghiare, germane, austriece, evreiești, rutene, rome și române. Astfel, acesta a asimilat și a oglindit policromia acestor culturi diverse, transformându-l într-un oraș cosmopolit al artelor. Baia Mare a fost centrul unui manifest cultural european avant-la-lettre – renumita Colonie a Pictorilor înființată acum 125 de ani, care a șters granițele într-o avanpremieră a ceea ce Europa avea să devină mai bine de jumătate de secol mai târziu. După al doilea război mondial, regimul comunist a industrializat orașul, negându-i vitalitatea culturală. După căderea Cortinei de Fier, Baia Mare a rămas într-o stare de confuzie. Treptat, și-a adunat puterile și a utilizat resursele rămase disponibile. Reconectându-ne la rădăcinile și valorile străvechi, am adus la lumină ceea ce ne face unici. Demnitatea, rezistența și munca stăruitoare ne definesc. Simbolul orașului Baia Mare, un turn industrial atât de înalt încât eclipsează Turnul Eiffel, este dovada curajului și determinării noastre. Noi îi spunem Turnul Pheonix. Pheonix-ul nostru. Renașterea noastră”. (citat din bidbook. Notă: corect scris e „Phoenix”)

Să nu uităm, cel mai important subiect e dimensiunea europeană:

Două dintre liniile strategice sunt „Open Embassies – expanding borders, affirming identities” și „Pulse – Encounters in the Soul of Europe”, care abordează probleme actuale, cum ar fi: migrația, toleranța, exilul, mobilitatea forței de muncă, identitatea locală și regională sau problematica minorităților. În acest sens, băimărenii au elaborat proiecte și evenimente dedicate unor subiecte de actualitate, cum ar fi: educația continuă, coeziunea socială, îmbătrânirea activă sau orașele inteligente. O altă linie strategică a programelor este dedicată intervențiilor sociale prin artă și cultură, explorând astfel noi tipuri de interacțiune și instrumente de mediere între culturi și comunități.

Pentru implementarea coerentă a strategiei și a agendei culturale, băimărenii consideră vitală inițierea de parteneriate cu alte orașe europene, precum: Bilbao, Glasgow, Manchester, Essen, Berlin, Valletta, Turku, Leipzig, Pilsen, Pecs, Salzburg, Cernăuți, Tripoli și Marsilia, sau chiar orașe din afara Europei (Santiago de Chile, Guadalajara, Portland, Detroit – metropolă aflată-n faliment din 2013, dar în fine –, Seattle, Toronto). La aceste orașe vizate pentru parteneriate se adaugă cele europene deja înfrățite cu Baia Mare.

Strategia culturală a băimărenilor se concentrează asupra parteneriatelor instituționale, vizând instituții și organizații precum: Madeira Interactive Technologies Institute, Research Design Lab din cadrul Universității de Arte Berlin, Zentrum Für Kunst und Urbanistik Berlin, SUPERMARKT, Inter:est, Betterplace Lab, ZKM Karlsruhe, ARS Electronica Linz, The Wooster Group, Performance Space 122, Needcompany, Big Art Group, Schaubühne Berlin, TUSCH, Biennal Foundation (Olanda), Eurozine (Austria), Literaturhaus Berlin (Germania), Muzeul Rijks (Olanda), Royal College of Art din Londra (Marea Britanie), Institutul de fotografie Speos – Paris (Franța), IED – Institutul European de Design (Italia), FH Dortmund (Germania), RITCS – Institutul Regal pentru Teatru, Cinema și Sunet (Belgia) și Festivalul Internațional de Arte Comunitare (Olanda).

Pentru momentele festive care țintesc audiențe naționale și chiar internaționale, proiectul Baia Mare 2021 nu se sfiește să anunțe și câteva nume de muzicieni și interpreți precum Nigel Kennedy sau Bjork, designeri și arhitecti precum Ron Arad sau Erwan Bouroullec, regizori de film cum ar fi Romain Gavras sau Jean-Pierre Jeunet și artiști precum Anish Kapoor sau Adrian Ghenie.

Iată câteva evenimente deja gândite pentru Baia Mare 2021: „European Digital Publishing Convention”, „Ars Machina” (artă kinetică, robotică și instalații interactive), „The secret life of buildings” (video mapping and light design competition), „Central European DJ, Light Design and Sound Engineering Academy”, „The Art of Taste Festival” (gastronomia regională, de la gust la știință), „Unseen Stories” (spectacole interactive în galerii de mină), „Romanian Constellations” (explorarea folclorului regiunii prin astronomie), „Know-Now Festival 2021”, „Școala de pictură băimăreană – 125 de ani de metacultură”, „Beyond the Lines” (centru de excelență în dramaturgie și scenaristică), „Highlights” (Premiile europeane pentru costume, machiaj și decoruri), „Cool School” (ateliere mobile de artă), „HAI!” (Festivalul minorităților europene) sau „Exile – Culture and Borders” (o serie de expoziții, proiecții de filme documentare și lansări de carte, o istorie alternativă al exilului din Balcani în Europa de Vest, Statele Unite și Canada)… și nu numai. Puteți explora toate planurile în caietul de candidatură.

Site-ul
Iată aici un minus. Site-ul care ne este indicat pe pagina de facebook Baia Mare 2021 este http://www.baiamare.ro/ro/. Un site mai vechi care, la fel ca și logo-ul brand de oraș, are un alt rol. Găsim aici, în schimb, un PDF descărcabil, foarte util și demn de urmat pentru orașele care nu și-au făcut publice astfel de cataloage: Strategia de Dezvoltare Culturală a municipiului Baia Mare 2015-2030.

Sloganul și sigla
Sloganul este Cultura ospitalității.

„Ne aflăm într-un punct de inflexiune, la capătul unui ciclu de creștere. Baia Mare își redescoperă și își afirmă, an după an, potențialul și moștenirea culturală, reinventându-se ca un oraș deschis, gazdă bună pentru industrii creative și teren atractiv de joacă pentru artiști sau operatori culturali”, spunea Vlad–Ioan Tăușance, director artistic al proiectului. Fostul centru industrial „se transformă într- un popas primitor pentru turiștii români și străini, atrăgând, în același timp, interesul și implicarea din partea investitorilor și antreprenorilor”, a adăugat acesta.

Sigla era, pentru multă vreme, acel cub roșu-albastru cu stema-brand al orașului, adică cele două litere (B și M) formate din două inimi. Abia pe 2 decembrie, în schimb, s-a făcut publică și sigla oficială a campaniei Baia Mare 2021, odată cu publicarea caietului de candidatură. E un logo nou care păstrează cele două culori inițiale, le amestecă, le sintetizează cu conceptele de bază ale candidaturii… iar rezultatul e un impact vizual sofisticat, modern și atractiv.

Campanii
Ultima și (din câte am găsit) singura campanie se desfășoară pe facebook și e vorba de targetul de 21.000 de Like-uri pentru Baia Mare 2021. Iar asta nu oricum, ci în 7 zile! N-avem idee cum decurge promovarea outdoor, dar campania avansează bine, astfel că din 2 decembrie, când i s-a dat drumul și când erau puțin peste 1000, astăzi, după cinci zile, s-au strâns deja 19.459 de Like-uri.

Există programe prin care se poate trișa, dar aceasta e o simplă speculație în cazul de față, firește.

Preluare: Specialarad.ro