Pe 21 noiembrie, creştinii prăznuiesc ziua Intrării în Biserică a Fecioarei Maria. În popor, sărbătoarea se mai numeşte şi Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia şi corespunde în Calendarul popular cu celebrarea unei divinităţi a lupilor, Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare.
În Bucovina se credea că în această zi s-ar fi născut Isus Hristos şi ziua făcea parte dintr-un ciclu mai amplu de sărbători care începea pe 13 noiembrie, odată cu Filipii de Toamnă şi se termina pe 6 decembrie, odată cu Sfântul Nicolae.
Credinţa populară spune că în noaptea premergătoare sărbătorii se deschide Cerul şi vorbesc animalele. Era o noapte de priveghere la lumina unei lumânări încolăcite pe un vas cu apă de leac. Se spune că era o noapte potrivită pentru a face farmece şi descântece, se afla ursita, se efectuau observaţii şi previziuni meteorologice.
Pentru copiii morţi nebotezaţi şi pentru oamenii înecaţi şi morţi fără lumânare, în această zi li se făceau praznice şi li se împărţeau pomeni.
Întrucât se credea că în noaptea de Ovidenie strigoii circulau fără oprelişte, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile uşilor, vatra şi cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecţia vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzicea orice activitate legată de prelucrarea lânii şi pieilor de animale. De la Ovidenie până la Sângiorz sau Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie, femeilor le era interzis să mai spele rufele la râu.
Ana Pop
