Ortodox – Sf. Cuv. Efrem Sirul; Isaac Sirul, Paladie și Iacob Sihastrul; Sf. Mc. Haris
Greco-catolic – Sf. cuv. Efrem Sirul; Sf. Toma de Aquino
Romano-catolic – Sf. Toma de Aquino, pr. înv.; Fer. Olimpia, călug. m.
Sfântul Cuviosul Efrem Sirul s-a născut în preajma anului 306, la Nisibe, în Mesopotamia (astăzi localitatea natală a sfântului se numește Nusaybin și se află în provincia turcească Mardin, aproape de granița cu Siria).
A învățat la școala siriană din Nisibe, fiind elev al primului episcop al cetății, Sfântul Iacob (290-338), care, în anul 325, a participat la primul Sinod Ecumenic, ținut în Niceea.
Este autorul multor scrieri teologice, exegetice și poetice, imnurile sale fiind și astăzi folosite în slujbele bisericești.
În privința agonisirii averilor în această lume, Sfântul Efrem Sirul spunea despre sine: „Efrem n-a avut niciodată pungă, nici toiag, nici traistă, nici argint, nici aur. Nici vreo avere pe pământ n-am câștigat, zice el, fiindcă am ascultat pe Bunul Împărat, care în Evangheliile ucenicilor Săi poruncește: Nimic pe pământ să nu câștigați. De aceea nu am avut nici un lucru cu patimă de acest fel”. (Viețile Sfinților)
Tot astăzi este pomenit și Sfântul Cuvios Isaac Sirul, una dintre cele mai enigmatice figuri ale istoriei Bisericii. Cu toate că e un mare teolog mistic al Bisericii universale, Sfântul Isaac Sirul nu are o zi a sa în calendarul creștin. În anii din urmă s-a hotărât ca el să fie sărbătorit împreună cu Sfântul Efrem Sirul în ziua de 28 ianuarie.
Mult timp nu s-a știut mai nimic despre Cuviosul Isaac Sirul. Cronici vechi păstrate în limba siriacă, precum și unele dintre scrierile sale îndreptățesc pe cercetători să afirme că sfântul a trăit în secolul al VII-lea, fiind născut în provincia Beth Qatraye (veche provincie a Bisericii Apostolice a Răsăritului, astăzi împărțită între statele Bahrain, Kuweit, Arabia Saudită și Qatar). În perioada tulbure ce a urmat cuceririi musulmane, Sfântul Isaac s-a refugiat într-o mănăstire din regiunea Beth Huzaye (Iranul de astăzi).
Contribuția sa la literatura creștină se remarcă în special în domeniul teologiei ascetice și mistice. Scrierile sale au fost traduse parțial în limba greacă și preluate în colecția Filocalia.
Sfântul Cuviosul Paladie s-a născut în anul 363, în Galatia (Asia Mică). În anul 386 s-a călugărit la Ierusalim. În anul 400 a fost făcut episcop la Helenopolis, în Bitina (Asia Mică). A fost unul dintre prietenii Sfântului Ioan Gură de Aur.
Pentru susținerea acestuia s-a dus la Roma în fruntea unei delegații, rugând pe papă să ia apărarea marelui exilat. La întoarcere a fost exilat și el în Tebaida (Egipt), timp de șase ani (406-412). După exil, a fost făcut episcop în Aspuna, în Galatia, unde a păstorit până la moartea sa.
