În acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, către Ioan, ca să se boteze de către el. Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine? Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat. Iar botezându-se Iisus, când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi iată glas din ceruri zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit”. (Matei 3, 13-17)

Toate sărbătorile din ultima perioadă ne-au adus în faţa ochilor noştri evenimente din viaţa Domnului Iisus Hristos şi implicit din istoria mântuirii neamului omenesc.

Am fost asemeni îngerilor, păstorilor şi magilor, care s-au bucurat de naşterea Fiului lui Dumnezeu. L-am găsit pe Mântuitorul în Templul din Ierusalim, oferind înţelepciune celor doritori de iluminare.

În ziua Bobotezei mergem la râul Iordan pentru a fi martori la Botezul Domnului Hristos. Atunci cerurile s-au deschis şi s-a auzit glasul Tatălui Ceresc: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit”.

Sfânta Treime, Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Sfântul Duh, S-a arătat lumii întregi. Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, porumbelul preînchipuie pe Sfântul Duh, iar apa Iordanului se sfinţeşte prin prezența lui Dumnezeu.

Toţi paşii vieţii noastre sunt sub ocrotirea şi binecuvântarea Domnului Hristos. El este în apa Botezului şi în Sfântul Potir; El este sensul vieţii acesteia şi nădejdea vieţii viitoare. (Pr. Dumitru Păduraru)