Plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului a fost eliminat, iar indemnizaţia minimă nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară, potrivit legii adoptate ieri de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional. După promulgare, prevederile legii se vor aplica de la 1 iulie 2016 şi pentru persoanele care se află în acest moment în concediu de creştere a copilului.
Persoanele care timp de doi ani au realizat minimum 12 luni venituri supuse impozitării beneficiază de concediu de creştere a copilului pentru o perioadă de doi ani, respectiv trei ani în cazul copiilor cu handicap. Aceasta este o prevedere a legii adoptată ieri de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 263 de voturi „pentru”. Totodată, legea elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului. Astfel, indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului va fi de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni lucrate din ultimii doi ani, anterior datei naşterii copilului, indiferent pentru ce perioadă de timp optează părintele să intre în concediu de creştere a copilului.
Indemnizaţia minimă însă nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat. „Indemnizaţia se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere”, mai prevede textul legii adoptate în Parlament.
De asemenea, persoanele care se întorc la muncă înainte de perioada la care au dreptul la concediu pentru creşterea copilului beneficiază de veniturile supuse impozitării, adică de salarii, la care se adaugă un „stimulent de inserţie”, în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă garantată.
Legea va merge la promulgare la preşedintele Klaus Johannis şi se va aplica de la data de 1 iulie 2016 şi mamelor aflate în plată în acest moment. În cazul celor aflate în concediu pentru creşterea copilului pentru doi ani, modificarea cuantumului indemnizaţiei lunare se va realiza din oficiu.
În cazul persoanelor aflate în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an sau în plata stimulentului de inserţie, precum şi pentru cele aflate în concediu fără plată pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, modificarea opţiunii se realizează pe bază de cerere şi acte doveditoare privind suspendarea realizării de venituri supuse impozitului, pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap.
În urmă cu câteva zile, premierul Dacian Cioloş a solicitat parlamentarilor ca, în cazul unui vot pozitiv, să indice şi sursa de finanţare, avertizând, totodată, că nu există bani pentru aplicarea ei. În schimb, parlamentarii au indicat că sursa poate fi „excedentul bugetar de 788 milioane de lei de care dispune Guvernul”.
Studiile arată că româncele devin mame la vârste tot mai înaintate, vârsta medie la care au primul copil fiind de 27 de ani, faţă de 20 de ani în ani ‘90. Astfel, aproximativ 40% dintre femeile din România care au până în 30 de ani nu au încă nici un copil.
Motivele pentru care amână conceperea unui copil sunt legate atât de intenţia acestora de a-şi construi o carieră care să le asigure un trai decent, cât şi de faptul că părinţii nu au la dispoziţie prea multe alternative în privinţa supravegherii copilului mai mic de doi ani, având în vedere că în ţara noastră există un deficit mare de creşe, iar grădiniţele private care înscriu copiii cu vârste mai mici de 3 ani percep taxe mari, pe care persoanele cu venituri minime şi chiar medii nu şi le permit.
Oana Nistor
