UNII DA, ALȚII BA Începând cu 1 august 2016, persoanele fizice ce efectuează lucrări de cercetare-dezvoltare aplicată sau dezvoltare tehnologică beneficiază de scutire la impozitul pe venitul din salarii. Sunt cercetători care sunt împotriva măsurii și care afirmă că astfel cercetătorii sunt avantajați în mod incorect față de restul cetățenilor din România.
Potrivit actului normativ, discutat de mai mult timp, dar publicat de abia vineri în Monitorul Oficial, vor beneficia de scutire doar cei care lucrează în cercetarea aplicativă/industrială, nu și în cea fundamentală.
Cercetarea aplicativă/industrială este definitivă în Ordinul 2018 al ministrului Finanțelor ”privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică” ca ”cercetare sau investigaţie critică, planificată, în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente”.
Activitățile în cazul cărora se aplică scutirea sunt: ”dezvoltarea experimentală definită ca dobândirea, combinarea, modelarea şi utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific, tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi sau îmbunătăţite, activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor ştiinţifice şi tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicarea şi transferul rezultatelor cercetării către operatorii economici, precum şi în plan social, având ca scop introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi servicii, precum şi perfecţionarea celor existente”.
Pentru a beneficia de scutire, activitățile trebuie să fie orientate de un proiect, spune consultantul fiscal, Adrian Bența.
”Cercetarea abstractă nu va fi scutită de impozit”, afirmă el. Există domenii în care cercetarea nu se referă la activități economice, productive în mod direct, precum cercetarea în domeniul educației, muncii, științe socio-umane, etc.
Există și cercetări care, paradoxal, critică măsura. George Epurescu, președintele sindicatului ”Radiația” din cadrul Institutului Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației este unul dintre aceștia. El vorbește, pe de o parte, de o discriminare pozitivă a cercetărilor față de restul populației și, pe de altă parte, de discriminarea unor categorii de cercetători față de altele.
”Există discriminare între diferite categorii sociale. Plata taxelor și impozitelor este obligatorie pentru toți cetățenii României. Sunt avantaje nefirești față de restul cetățenilor. Discriminarea merge și între cercetători. Diferența Cercetare Fundamentală, Cercetare Aplicativă este foarte puțin gândită. În anumite domenii nu există cercetare fundamentală. De exemplu, matematica nu are cercetare aplicativă, în fizică se poate cu greu diferența dintre cele două forme”, spune el.
Sursă
