POST Lăsata secului pentru Postul Sfintei Marii se face pe dată de 31 iulie. În cazul în care 31 iulie este în zi de miercuri sau vineri, se lăsă sec în seara zilei de 30 iulie.
Cuvântul sec, din sintagma „lăsatul secului”, este înţeles de noi că fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. Însă, secul pe care îl cere postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea împătimită.
De multe ori ne este dat să auzim că nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Dar nu este aşa. Ambele forme sunt importante. De vreme ce Sfinţii Părinţi au rânduit să ne înfrânăm de la anumite bucate pentru o vreme, au făcut-o cu bună ştiinţă. Credinciosul nu trebuie să se mulţumească cu jumătăţi de măsură.
Sfântul Evdochim s-a născut în Capadocia, din părinţi creştini. Ajunge ofiţer în armata imperială, în vremea împăratului iconoclast Teofil (829-842). Datorită virtuţilor sale, curăţie trupească şi sufletească, grabnic ajutător al celor în suferinţă, mult milostiv cu cei nevoiaşi, a fost numit de împărat guvernator al Capadociei.
Sfântul Evdochim a trecut la cele veşnice la vârstă de 33 de ani. A fost îngropat în Capadocia, iar moaştele sale au fost mutate la Constantinopol.
Tot în această zi, serbăm:
– Înaintepraznuirea scoaterii Sfintei Cruci;
– Sfinţirea Bisericii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, din Vlaherne;
– Sfântul Iosif din Arimateea;
– Sfinţii doisprezece mucenici români.
Ce nu ai voie să faci în perioada postului Sfintei Marii!
În fiecare an, la dată de 31 iulie este Lăsată Secului pentru postul Sfintei Marii. În acest an Lăsată Secului este pe dată de 30, deoarece 31 este vineri, zi de post. Cultul Maicii Domnului a început să se dezvolte mai mult după secolul 5, secol în care îşi are originea acest post. Din acea perioada Maică Domnului şi toate sărbătorile legate de această au început să aibă o însemnătate mai mare, iar oamenii au început să se roage şi să îşi pună mai mult încrederea în mijlocirea ei.
Acest post mai este numit şi postul lui august însă nu s-a ţinut dintotdeauna în această perioada. Dată şi durata postului au fost uniformizate abia în 1166 la sinodul din Constantinopol, când s-a stabilit că acesta va începe pe dată de 1 august şi se va termină pe 14 , înainte de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
În zonele rurale există legendă conform căreia acest post face parte din Postul Mare, însă pentru că oamenii ieşeau istoviţi în iarnă el a fost scurtat, iar ultimele două săptămâni se ţineau în luna august, înainte de această mare sărbătoare. De aceea această perioada este la fel de strictă precum zilele Postului Mare. Între 31 iulie şi 14 august nu ai voie să mănânci carne, ouă, lactate şi nici untdelemn, cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, sau a zilelor care au dezlegare. În 6 august, de Schimbarea la Faţă, este permis consumul de peste şi vin.
Cele mai importante zile de post sunt lunea, miercurea şi vinerea. Tradiţia spune că lunea se ţine post pentru căsătorie şi spor în casă, iar miercurea este ziua dedicată Maicii Domnului. Vinerea este ziua îngropării Lui Iisus, aşa că este cea mai importantă. Miercurea şi vinerea creştinii participa la Sfântul Maslu şi nu spală decât după apusul soarelui.
sursa info
