Cum s-au deschis porțile litigiilor
Odată cu votul simultan din Parlamentul European și din Parlamentul de la Kiev (din 16 septembrie 2014) prin care a fost ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina, țara vecină se obligă să respecte principiile democratice, drepturile omului și statul de drept, așadar și reglementările europene în materie de dreptul proprietății.
Și România a trecut printr-o fază similară, atunci când a trebuit să accepte diferite formule legale de retrocedări până chiar la „restitutio in integrum“ pentru a răspunde acestor comandamente europene.
Trei țări pornesc solicitările
Ucraina se va confrunta în continuare cu o serie de procese de retrocedare care pot atinge valori impresionante, dacă ne gândim că vor veni din direcția unor solicitanți persoane fizice din trei țări diferite, adică România, Ungaria și Polonia, care au trăit pe zone întinse pe teritoriul actual al statului ucrainean.
Aceste demersuri au fost începute deja în Polonia, care are o comunitate puternică provenind sau având legături cu provincii istorice din Ucraina, care au aparținut Poloniei (precum Galiția).
De asemenea, procese similare vor fi lansate din Ungaria, care ține o legătură strânsă cu regiunea Transcarpatia unde trăiește o importantă comunitate maghiară.
Cât despre România, proprietățile care vor fi solicitate prin procese vor fi din zonele istorice care au aparținut la un moment dat României înainte de cel de-al doilea război mondial.
Continuarea, AICI.
Sursă foto.