ZGUDUITOR Povestea unui român care a trăit în orfelinatul din Sighetu Marmației, în perioada comunistă, este subiectul unui film realizat de celebrul actor american Morgan Freeman.

Izidor Ruckel are 36 de ani şi este unul dintre miile de copii care au crescut în căminul pentru minori cu boli irecuperabile din Sighetu Marmaţiei. Până la vârsta de 11 ani Izidor a trăit în condiţii greu de imaginat astăzi. Amintirile din acea vreme îl urmăresc şi acum: mâncare proastă şi bătăi din nimic.

Izidor spune că regimul era foarte strict. Erau treziţi la ora 6, iar timp de două ore, până la micul dejun, toţi copiii erau ţinuţi dezbrăcaţi în baie până îngrijitoarele făceau curat. Primeau medicamente care îi sedau. Izidor îşi aminteşte că de fiecare dată când i se administrau aceste medicamente i se făcea rău.

„Câteodată, când eu am fost rău, mi-au dat și mie medicamente la orfelinat și de fiecare dată când le-am luat mi-a fost foarte rău, am vomitat, am fost amețit. Am crezut că nu mai pot să trăiesc și că o să mor”, spune Izidor.

Izidor a avut noroc şi a scăpat din infern. A fost adoptat de o familie de americani. Nu toţi copiii au avut însă o şansă. Specialiştii de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au descoperit că cel puţin 10.000 de copii au murit din cauza relelor tratamente la care au fost supuşi în aceste instituţii ale groazei.

În trei din cele 26 cămine-spital pentru minori cu boli irecuperabile, 771 de minori au murit între 1987-1991. Responsabili ar fi în jur de 100 de persoane, de la infirmieri la directori.

La mai bine de 25 de ani de atunci, IICMER cere Parchetului General să le facă dreptate acelor copii. „Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus la Parchetul General o sesizare penală privind tratamentele neomenoase aplicate în perioada comunistă în căminele spital din Cighid, Păstrăveni şi Sighet, care au avut drept urmare moartea a 771 de minori. 771 o cifra provizorie”, a precizat Radu Preda, președintele executiv al IICCMER.

„Deci gândiţi-vă că sunt peste 10.000 de victime ale sistemului, nu ale unor oameni. De altminteri, aceasta este prima plângere dintr-o serie mai largă, pe care o dorim încheiată anul viitor, de sesizări penale privind crime sistematice și sistemice”, a precizat Radu Preda.

Cercetătorii au documente şi mărturii din care reiese că minorii erau ţinuţi în haine murdare şi în propriile fecale, în camere pline de mucegai. Parchetul General a încadrat dosarul direct în penal.

Întrebat de Freeman cum a reușit să scape din orfelinat, Izidor și-a amintit cum niște angajați ai instițuiei l-au strigat pe el și pe un alt copil, Ciprian, și le-au spus că pleacă în America.

Morgan Freeman: Cine e copilul acela?

Izidor Ruckel: Acela sunt eu. Acela sunt eu în 1990. Am avut mai multe ocazii decât alţii. Era o îngrijitoare, Onişa. Chiar mai am poza ei. Nu o să o uit niciodată. A fost o persoană minunată, care lucra acolo. Onişa m-a luat acasă într-o noapte şi am uitat de instituţie.

Morgan Freeman: Cum ai scăpat din acel orfelinat?

Izidor Ruckel: Nişte angajaţi m-au strigat pe mine şi pe alt băiat, Ciprian. „Izidor şi Ciprian, veniţi aici! Mergeţi în America!”

Izidor Ruckel a scris în cartea autobiografică „Abandonat pe viaţă” despre dramele pe care le-a trăit, despre primii 11 ani din viața sa, petrecuți într-unul din orfelinatele lui Ceauşescu. A povestit si cum a fost salvat după căderea comunismului de un cuplu de americani, care i-a oferit şansa unei vieţi normale, în ţara tuturor posibilităţilor.

Cartea a ajuns şi la actorul şi producătorul Morgan Freeman, care a hotărât să cuprindă povestea românului în cel mai nou proiect al său. Episodul dedicat lui Izidor se numeşte „Puterea dragostei”, face parte din miniseria „Puterea noastră” şi a fost prezentat miercuri şi în România.

Ajuns în Statele Unite, Izidor Ruckel a fost adoptat de un cuplu de americani, Marlys si Daniel Ruckel, care i-a oferit dragoste și i-a dat astfel o nouă șansă la viață.