VREM SOLUȚII, NU VORBE GOALE! - Deputatul Apjok Norbert a interpelat miniștrii Mediului și Economiei cu privire la subiectul minelor dezafectate din Maramureș - ActualMM.ro

396

18/04/2022

Deputatul de Maramureș Apjok Norbert a interpelat miniștrii Mediului și Economiei cu privre la subiectul minelor dezafectate din Maramureș. Parlamentarul a atras atenția în repetate rânduri autorităților cu privire la modul ignorant prin care este gestionată situația acestor mine și pericolul ecologic pe care îl provoacă prin aceasta.

Deseori, în sezonul ploilor, apele de mină bogate în metale grele și a altor substanțe deosebit de toxice, iar felul în care mai marii instituțiilor tratează problema este de domeniul ridicolului: la ultima vizită a deputatului în zone unor mine dezafectate, un muncitor trata apele cu var aruncat cu lopata.

„Stimate domnule ministru!

Pe data de 30 ianuarie 2022 s-au împlinit 22 de ani de la regretabilul accident ecologic în urma căruia au avut loc deversări de cianură, care au afectat râurile Săsar, Lăpuș, Someș, Tisa și fluviul Dunărea, substanţele ajungând chiar în apele Mării Negre.

Din păcate, situaţia minelor dezafectate din judeţul Maramureş nu s-a îmbunătăţit nici în deceniile care au urmat tristului eveniment, devenind adevărate bombe ecologice amorsate, care – după cum am văzut în ultimii ani, chiar anul trecut – ne ameninţă zi de zi. Acest aspect reiese şi dintr-un studiu realizat recent, în perioada septembrie-noiembrie 2021, de către renumitul cercetător, inventator şi biofizician, dr. Hantz Péter, care a analizat din punct de vedere microbiologic şi al ecosistemului apa şi nămolul din râurile adiacente minelor dezafectate, ajungând la un rezultat şocant.

Pe baza studiului efectuat, şi fără a intra în detalii, menţionez doar câteva aspecte legate de acest subiect:

– probele luate din apa râului Ilba, în zona podului de la drumul judeţean, au arătat prezenţa zincului într-o cantitate de 240 de ori, a plumbului de 3 ori, a nichelului de 5 ori, a cobaltului de 9 ori, a aluminiului de 35 de ori mai mare decât limita admisă. Nămolul din acea zonă conţine zinc într-o cantitate de 8 ori, cupru de 2 ori mai mare, decât este permis,

– situaţia este gravă şi la Băiţa, unde probele luate din zona podului Căpâlna au arătat o prezenţă a zincului de 77 de ori, a nichelului de 2,5 ori mai mare, decât concentraţia maximă admisă. Situaţia nu este cu mult mai bună nici în zona de vărsare a râului în Someş,

– la Băiuţ, de asemenea, conform studiului, ajung în râul Lăpuş cantităţi imense de substanţe toxice: zinc – de aproape 400 de ori, plumb de mai mult de 2,5 ori, nichel de aproape 25 de ori, cupru de 17 ori, cobalt de aproape 12 ori, cadmiu de 22 de ori, arsen mai mult de 13 ori, aluminiu de 100 de ori limita admisă.

Cercetătorul a stat de vorbă şi cu localnicii, care adesea s-au plâns – printre altele – de faptul că din râuri au dispărut complet peştii, că fântânile lor sunt contaminate şi astfel le este pusă sănătatea şi viaţa în pericol.

Dr. Hantz Péter într-un final a ajuns la concluzia că situaţia este deosebit de gravă, trăgând un semnal de alarmă vis-a-vis de iminenţa pericolului, care ameninţă aceste foste zone miniere şi populaţia.

Soluţiile avansate de cercetător sunt multiple. În primul rând, ar fi nevoie de staţii de epurare perfomante, unde să se canalizeze toate apele provenite din mine, chiar şi din cele mici. Apoi, ar fi nevoie la gurile de mină de nişte obstacole fizice adecvate. În al treilea rând, ar fi nevoie de organizaţii independente de control şi supraveghere, cu personal specializat.

Date fiind concluziile lucrării ”Analiza poluării mediului din activitatea minieră în Pârâul Varatic, Baiut, judetul Maramures, Romania” din 03.01.2012 (Analysis of environmental pollution from mining activity in the Varatic Creek, Baiut, Maramures County, Romania) elaborat de specialiști inclusiv din cadrul Institutului Geologic Baia Mare și Univeristatea de Nord Baia Mare, s-au constatat depășiri foarte mari a contaminării pârâurilor cu metale grele, depășind standardele naționale și internaționale de mediu, având în vedere și prevederile art. 35 al. (3) din L. nr. 85/2003 privind punerea în aplicare a programului de monitorizare a factorilor de mediu post închidere, potrivit cărora pentru companiile şi societăţile naţionale miniere aflate în insolvenţă monitorizarea factorilor de mediu post închidere, inclusiv epurarea apelor de zăcământ, se face de către ministerul de resort, prin direcţiile de specialitate, cu fonduri bugetare, având în vedere cap. III. 2.4.5. din Manualul de inchidere a minelor (http:// www.economie.gov.ro/images/legislatie/Resurse%20Minerale/ MANUALUL_DE_INCHIDERE_A_MINELOR.pdf), cităm:

”Staţii de tratare şi epurarea a apei

Cuprinde:

a) descrierea în proiectele tehnice a sistemelor de colectare şi evacuare a apelor de

mină din: puţuri, galerii, plane înclinate şi foraje de drenare, exclusiv apele uzate provenite de la iazurile de decantare şi haldele de steril;

b) descrierea sistemului de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă;
c) descrierea în proiectele tehnice a staţiilor de epurare a apelor de mină ;
d) descrierea cursurilor de apă ce vor fi amenajate sau reprofilate, incluzând şi

deversările în emisari;
e) descrierea amenajărilor de protecţie a cursurilor de apă ce urmează a fi amenajate

sau reamenajate utilizând: gabioane/geo-sintetice, trepte de rupere, protecţie de maluri, pante ale albiilor, etc.; Detalii suplimentare privind epurarea apelor sunt prezentate în Anexa 9 pct. 4”,

1. vă rugăm să precizați în scris cu anexarea documentelor toate planurile de acțiune, obiectivele acestora și rapoartele de monitorizare a factorilor de mediu post închidere a minelor în privința apelor de zăcământ,

2. rugându-vă să ne precizați dacă acțiunile de până acum au dat sau nu rezultatele scontate conform monitorizărilor efectuate,

3. rugându-vă de asemenea să precizați în scris cu anexarea documentelor care sunt proiectele de eficientizare a împiedicării deversărilor/epurării apelor cu conținut periculos de metale grele în părăurile din zonele miniere dezafectate din județul Maramureș, în special cele care sunt menite să reducă la minim impactul ecologic al apelor degajate din fostele galerii de mină și halde de steril prin tratarea acestor ape de zăcământ (care sunt, potrivit art. 3 al. 31 din Legea nr. 85/2003 ape care izvorăsc în cuprinsul unor obiective miniere pentru care este aprobată închiderea prin hotărâre a Guvernului, care nu provine din activităţi industriale şi care nu poate fi înmagazinată sau reinjectată, fiind evacuată în cursurile de apă, după ce este epurată în staţiile de tratare a apelor în scopul obţinerii unor limite admise pentru receptorii naturali de suprafaţă în care vor fi deversaţi), de vreme ce este sesizabilă o poluare continuă a pârâurilor cu ape conținând metale grele în concentrații periculoase asupra sănătății umane, a faunei și florei cursurilor de apel și malurilor de ape contaminate.

De asemenea în lumina celor expuse, vă adresez în continuare și următoarele întrebări:

4. având în vedere rezultatele de până acum, presupunând că în trecut s-au alocat fonduri insuficiente pentru gestionarea corespunzătoare a minelor închise, dacă există vreun plan de suplimentare a fondurilor destinate ecologizării acestor domenii conform prevederilor legale incidente?

5. există vreun mecanism legal, sau vreun proiect de lege, prin care societăţile însărcinate cu conservarea, ecologizarea fostelor zone miniere să poată accesa în mod direct fonduri naţionale sau europene, în vederea îndeplinirii sarcinilor care le revin?

6. ce măsuri pe termen scurt, mediu şi lung întreprinde ministerul, respectiv guvernul, pentru a rezolva problema deosebit de complexă a minelor dezafectate?

7. având în vedere efectele încălzirii globale, respectiv ploile torenţiale din ce în ce mai frecvente şi cu manifestări din ce în ce mai extreme, accidentele de genul celui de anul trecut de la Băiţa se vor accentua. Ce măsuri punctuale întreprindeţi în vederea prevenirii unor asemenea accidente?

Vă solicit răspuns în scris” arată deputatul Apjok Norbert în interpelarea transmisă.

ActualMM