Peste două săptămâni, cei care vor să candideze la alegerile locale își vor putea depune candidaturile. Imediat după sărbătorile pascale, pe 6 mai, începe campania electorală, pe 5 iunie se va vota, iar pe 6 iunie aflăm cine sunt primarii care vor conduce orașele și comunele în următorii patru ani.
Cel mai prolific candidat la alegerile locale a fost până în 2012 Ionel Fărcaș, care a sărbătorit 38 de ani de primărie. La ultimele alegeri a pierdut alegerile în fața fostului viceprimar. „Nu știu ce s-a întâmplat, am avut un șoc când am aflat”, spunea Fărcaș. Și cu toate acestea declara că va fi strigat în continuare cu apelativul „domnu primar”.
La începutul acestei luni, locuitorii din Apahida primesc o veste trăsnet: Ionel Fărcaș va candida la funcția de primar al comunei. Însă nu e vorba de bătrânul primar, ci de fiul acestuia, Ionel Fărcaș Junior, în vârstă de 57 de ani.
„Sunt familiarizat cu administrația publică locală, deoarece tatăl meu a fost primar al comunei Apahida aproape 40 ani în ambele regimuri, reușind să schimbe radical imaginea acestei localități. Consider că ar fi bine să folosesc experiența dobândită de tatăl meu pe parcursul anilor, pentru binele locuitorilor comunei Apahida.
De aceea am hotărât să candidez pentru funcția de primar al acestei frumoase comune și implicit a tuturor cetățenilor ei indiferent de opțiunile lor politice”, transmite Ionel Fărcaș junior, care va fi susținut de partidul condus de Traian Băsescu, Mișcarea Populară.
Sunt și alți primari care au peste 20 de ani de mandat. Iată topul celor mai longevivi primari din România:
Ștefan Sîchin, primar al comunei Balotești, Vrancea. Conduce comuna din vremea lui Ceaușescu și e în funcția de edil de 30 de ani. „Sunt uitat aici de pe vremea lui Ceauşescu, dar nu este vina mea, ci a cetăţenilor care m-au votat”, declara primarul, după ce a aflat că a mai câștigat un mandat de primar, în 2012. „Pe vremea lui Ceauşescu era altcumva, cei care voiau să candideze erau şcoliţi, erau puşi în faţa Comitetului, te analizau, apoi te trimiteau la şcoli de partid, nu ca acuma, când candidează oricine vrea.Ar trebui să se ţină cont şi de asta”, declara la ultimele alegeri, primarul Sîchin.
Ion Gogoriță, primarul comunei Nistorești, Vrancea. A fost ales primar în 1990, când avea doar 35 de ani. „Eu am făcut multe în toţii anii ăştia, nici nu ştiu de care să zic prima dată. Am făcut şcoala centrală, că eu sunt învăţător la bază şi mă preocupă educaţia copiilor.Le fac la oameni baluri tradiţionale la căminul cultural, cu intrare liberă şi este extraordinar să fiu în mijlocul tinerilor. Cele mai frumoase clipe sunt momentele când babele mă pupă şi copiii mă iau în braţe”, declara Gogoriţă, când se pregătea de mandatul care tocmai se sfârșește.
Florin Farcășiu, comuna Târnova, Arad. Este primar de 26 de ani. „Am învăţat să parez lovituri crâncene, să mă descurc în situaţii de criză. Îmi reproşez faptul că nu m-am aplecat mai mult asupra situaţiei electorale din Consiliul Local şi nu am reacţionat atunci când adversarii politici au votat împotriva mea. Mulţi mi-au spus că ar fi trebuit să fiu mai dur în unele situaţii, însă eu am dorit, întotdeauna să păstrez un echilibru şi să conduc destinele comunei prin înţelegere şi toleranţă”, a declarat Florin Farcaşiu, anul trecut.
Marian Mărgărit, primar în Comuna Boldu, Buzău. Este edil din 1990 și de când candidează a ieșit de fiecare dată din primul tur. În timpul comunismului a fost profesor de limba franceză. Primarul a reușit să-i impresioneze pe alegători și cu talente artistice. „Eu am fost mereu la Cenaclul Flacăra şi cântam acolo cu soţia mea, alături de Adrian Păunescu. Împreună am fost şi la emisiuni televizate, el aprecia talentul meu. Adrian Păunescu a fost şi la noi în comună şi ne-a vizitat. A fost o perioadă frumoasă, în care îmi dăruiam toată pasiunea cenaclului”, declara primarul, pentru Adevărul, în urmă cu aproximativ șase ani.
Gheorghe Marin, primarul comunei Barcani, Covasna. E în această funcție de 1990 și a anunțat că va candida la un nou mandat pe listele PSD. Acesta ar putea fi ultimul. „E foarte greu, mai ales de două legislaturi încoace, nu poţi sfârşi proiectele, se schimbă miniştrii (…) Problema e că nu există stabilitate şi o susţinere financiară mai mare”, a declarat primarul. Acesta mai spune despre comuna sa că are „oameni harnici, cu tradiţii folclorice deosebite şi cu potenţial de dezvoltare ridicat. Având în vedere studiile realizate şi strategia de dezvoltare a comunei, în următorii 6 ani vor apărea lucruri deosebite în comuna Barcani”.
Vasile Boitor, primarul comunei Asuaju de Sus, Baia Mare. Este primar din anul 1992. A reușit să asfalteze mai multe drumuri de legătură și să facă infrastructură pentru apă. „Cred că oamenii s-au convins că sunt un om de cuvânt, un primar care lucrează pentru oameni şi de aceea am câştigat mereu alegerile, pentru că mi-am făcut treaba. Am avut şi momente în care, sigur, te oboseşte aceeaşi muncă, dar faptul că oamenii şi consiliul local au fost alături de mine m-au motivat să merg mai departe, să continui proiectele începute”, declara Vasile Boitor.
Cristea Gâscan, primarul comunei Independența, Constanța. Este primar de 26 de ani. La alegerile din 2012, președintele Consiliului Județean Constanța de atunci, Nicușor Constantinescu, împreună cu primarul comunei Independența, au pus piatra de temelie pentru extinderea Căminului Cultural și transformarea lui în Casă de Cultură. Se promitea că în clădire vor exista un centru de pregătire permanentă, o sală de conferințe și una de dansuri.
Ioan Simoc, primarul comunei Pietroasa, Timiș. Este edil de 20 de ani. Înainte de 1989 a fost secretar de partid tot la primărie. „În ultimii ani, administrația locală cu pricepere ,ambiție și dăruire a reușit să scoată comuna din anonimat, modernizând telefonia, iluminatul public, să introducă televiziunea prin cablu, procesul de învățământ se desfășoară în condiții mult mai bune”, scrie pe site-ul primăriei Pietroasa.
Sursa: greatnews.ro
