Evenimente
1691: Prin Diploma Leopoldină din 1691 împăratul Leopold I recunoaște sistemul politic al Principatului Transilvaniei, iar el însuși devine mai întâi tutore al lui Mihai Apafi al II-lea, apoi, la majoratul acestuia și renunțarea la domnie în 1697, șef al statului, ca principe al Transilvaniei
1816: James Monroe devine cel de-al cincilea președinte al SUA
1855: A fost inaugurată „Școala de mică chirurgie” la Spitalul Mihai Vodă din București
1864: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a promulgat Codul Penal, alcătuit după modelul Codului Penal francez și al Codului Penal prusac, având la bază și unele legi penale autohtone
1888: A apărut la București Fântâna Blanduziei, foaie literară, politică și săptămânală sub direcția lui Mihai Eminescu. Motto–ul revistei este versul eminescian „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul”
1940: Este semnat, la Berlin, „Protocolul asupra colaborării româno–germane la realizarea unui plan de 10 ani pentru refacerea economiei românești”, unul din principalele instrumente pentru pătrunderea capitalurilor germane în industria românească. România devenea un important furnizor de materii prime și cel mai mare furnizor de produse agricole al celui de–al treilea Reich.
1945: Senatul american și-a dat acordul asupra participării SUA la Consiliul Națiunilor Unite
1991: Corespondentul Associated Press, Terry Anderson a fost eliberat după ce fusese ținut ostatic în Liban vreme de șapte ani

Nașteri
1595: Jean Chapelain, scriitor francez, unul dintre fondatori și primii membri ai Academiei Franceze
1866 – S–a născut pictorul rus Wassily Kandinsky, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative, fondator, împreună cu Franz Marc, al grupării “Der Blaue Reiter” – “Călăreţul albastru”; studiul său “Despre spiritual în artă” (1911) a adus o contribuţie teoretică fundamentală în dezvoltarea artei abstracte (m.13.12.1944).
1875 – S–a născut, la Praga, Rainer Maria Rilke, important poet al liricii moderne, prozator, traducător; cele şase volume de corespondenţă cu personalităţile culturale ale vremii aduc mărturii importante asupra vieţii literare contemporane lui (“Cartea orelor”, “Sonete către Orfeu”) (m.29.12.1926).
1883: Nicolae Cartojan, academician, istoric literar, pedagog român (d. 1944)
1892 – S-a născut Francisco Franco Bahamonde, general si om politic; a pus capat razboiului civil spaniol (1936–1939), iar ca sef al statului, din 1.04.1939, a instaurat în Spania un regim autoritar, fiind numit “ultimul dictator fascist supravietuitor”; prin legea de succesiune propusa de Generalul Franco, Spania a revenit la sistemul monarhiei constitutionale, în 1969, când printul Juan Carlos de Bourbon a fost desemnat de catre general ca viitor monarh; la 22.11.1975, printul Juan Carlos a fost proclamat rege al Spaniei (m.20.11.1975).
1908: Alfred Day Hershey, biolog, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (d. 1997)
1922: Gérard Philipe, actor francez (d. 1959)
1933: Eugeniu Ivanov, academician român
1941: Giovanni Tonucci, arhiepiscop titular de Torcello și nunțiu apostolic

Decese
1131: Omar Khayyam, poet persan, cunoscut mai ales pentru catrenele sale: „Rubayyatele lui Omar Khayyam”; a fost și un filozof, matematician și astronom celebru care a contribuit la reforma calendarului musulman (n. 1048)
1334: Papa Ioan al XXII-lea
1642 – A murit cardinalul Armand–Jean du Plessis de Richelieu, om politic ce a consolidat poziţia statului francez în Europa şi a sprijinit întemeierea Academiei Franceze (1635) (n.09.09.1585).
1679: Thomas Hobbes, filosof și matematicianul englez
1732: John Gay, poet și dramaturgul englez
1769: Constantin Mavrocordat, în mai multe rânduri domn al Țării Românești și al Moldovei; în timpul domniei sale s–au realizat o serie de reforme ce au dus la modernizarea statului, dar și la un avânt deosebit al culturii: cea mai veche colecție de documente românești, datând din anul 1741, a fost tipărită la îndemnul și cu sprijinul domnitorului
1798: Luigi Galvani, medic și fizician, unul dintre întemeietorii electricității ca știință (n. 1737)
1893: John Tyndall, fizician englez, care a explicat de ce cerul are culoare albastră
1932: Gustav Meyrink, scriitor austriac
1933: Stefan George, poet german
1945: Thomas Hunt Morgan, biolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină 1933 (n. 1866)
1952 – A murit Karen Horney, psihanalist american de origine germană; în lucrările sale a evidenţiat rolul pe care îl au factorii culturali şi de ambianţă în geneza bolilor nervoase, fiind considerată unul dintre principalii adepţi ai culturalismului în psihanaliză (n.16.09.1885).
1987: Constantin Noica, filozof și eseist, mentor spiritual al unor intelectuali români, membru post–mortem al Academiei Române („Sentimentul românesc al ființei”, „Eminescu sau gânduri despre omul deplin în cultura română” (n. 25 iulie 1909)
1993: Frank Zappa, instrumentist și compozitor rock, unul dintre cei mai importanți muzicieni ai ultimelor decenii (n. 21 decembrie 1940)
2000: Horia Bernea, pictor, director (1990-2000) și întemeietorul Muzeului Țăranului Român, care a primit, în anul 1996, premiul pentru „Muzeul european al anului” (n. 14 septembrie 1938)
2004 – În noaptea de 3 spre 4 decembrie a murit Teo Peter (n.11.04.1954), fondatorul şi basistul trupei „Compact”, în urma unui accident de maşină; implicat în accident şi găsit vinovat de moartea lui Teo Peter a fost puşcaşul marin Cristofer Robert Vangoether, responsabil de securitatea personală a ambasadorului american la Bucureşti. La câteva ore după producerea accidentului, diplomatul american a părăsit România, urmând a fi cercetat la baza militara Quantico din Virginia (SUA).
2008: Forrest J. Ackerman, editor american (n. 1916)
2011: Sócrates, fotbalist brazilian (n. 1954)

Personalitatea zilei – Omar Haiām (Khayyam)

Omar Haiām (Ghiās od-Dīn Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia – d. 4 decembrie 1131) a fost un poet, matematician, filosof și astronom persan.
S-a născut într-o familie de fabricanți de corturi. Și-a petrecut copilăria în orașul Balhi (în nordul Afghanistanului de azi), unde a studiat îndrumat de învățații Șeic Mohamed Mansuri și apoi Imam Mowaffaq de Nișapur.
A avut o viață extrem de agitată, dacă ținem cont că a trăit în perioada formării Imperiului Selgiucizilor. Situația învățaților era foarte fragilă, fiind dependenți financiar de conducători sau de vreun mecena local. Însuși Haiām a scris mai târziu că a fost în perioada tinereții „martor al nimicirii învățaților, din care nu a mai rămas decât o mînă de oameni, chinuită și puțin numeroasă. Asprimea soartei din aceste vremuri i-a împiedicat să se dedice perfecționării și adâncirii științei lor”.
A peregrinat prin diverse locuri: Samarkand, Ispahan, Merv.
În lucrarea Discuții asupra unor probleme de algebră (1070) se ocupă de rezolvarea ecuațiilor cubice, fiind primul matematician care studiază acest subiect. Ajunge chiar la rezultate remarcabile, bazându-se pe metoda intersecției secțiunilor conice cu cercul. Haiām își pune problema rezolvării ecuației de gradul III în mod asemănător celei de gradul II (deci prin radicali),dar nu reușește acest lucru. Totuși, el nu disperă și afirmă chiar că „acele forme” vor fi găsite de cei care îl vor urma.
A studiat și Elementele lui Euclid, fiind cu precădere atras de celebrul postulat al paralelelor, căruia încearcă să-i dea o demonstrație. Se ocupă și de problema coeficienților binomiali, care apar în triunghiul lui Pascal.
Lucrările lui Haiām vor fi cunoscute în Europa abia peste șapte secole.
În 1073, sultanul Malik-Shah I l-a invitat să construiască un obsevator astronomic împreună cu alți mari învățați ai vremii. Aceștia au determinat lungimea anului solar cu o precizie de șase zecimale (apreciabilă pentru acea epocă). Se obținea un calendar mult mai exact decât cel gregorian, adoptat în Europa patru secole mai târziu. Calendarul lui Haiām avea o oră eroare la 5.500 ani, iar cel gregorian – o zi la 3.300 ani –, fiind totuși mai ușor de calculat
Criticul literar român Tudor Vianu spunea că Omar Haiām „…dă în rubayatele sale expresia lirică foarte concentrată de o mare perfecțiune a viziunii sale dezabuzate asupra lumii”. Iată câteva expresii ale pesimismului lui Haiām:
„Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vieții ? Tainele sugrumu-l.
Câte inimi pure – Roata de Azur
Arde-n scrum și pulberi! Spuneți, unde-i fumul?

Noapte, stele… Tremuri. Ce ai? Te-nfiori,
Când te-apleci genunea lumii s-o măsori!
Fulgeră-n eternă goană-amețitoare –
Trec pe lângă tine – aștrii rotitori…”

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=rL82LNIOGu8#t=5s

Valoarea operei sale poetice eclipsează faima sa de matematician și om de știință. Se pare că a scris peste o mie de catrene (numite „rubaiat”). Au un conținut mistic, legat de mistica islamică, adică de sufism.
Pagină realizată de Grigore Ciascai