Gândul zilei: ”Bogăția, gloria și puterea sunt fumuri! Neant! Bogatul găsește pe unul și mai bogat decât el, gloria oricui poate fi întunecată de gloria mai mare a altuia, cel puternic e învins de altul și mai puternic. Doar dragostea ne face egali cu zeii!” (H. Sienkiewicz)

Religie
Ortodox = † Cuv. Ioan Casian Romanul şi Gherman din Dobrogea; Cuv. Vasile Mărt.; Sf. Sfinţit Mc. Nestor.
Romano-catolic = Sf. Roman, abate; Fer. Antonia, călug.
Reformat(Calvin) = Elemér.
Greco-catolic = Cuv. m. Vasile; cuv. Casian Romanul.
Mozaic = 24. Adar 5771.
Musulman = al-‘ithnayn: 24. Rabi al-Awwal 1432.

Sărbători
România – Ziua Protecției Civile
Spania – Día de Andalucía

Evenimente
1785 – Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei ţărăneşti din Transilvania de la 1784, sînt executaţi prin tragere pe roată. Crişan se spînzurase în închisoare, la 13.02.1785, cu nojiţele de la opinci.
1835 – Apariţia primului volum al epopeii naţionale finlandeze, „Kalevala”, alcatuită din 50 de cînturi. Străbătînd Karelia, medicul, folcloristul şi filologul Elias Lönnrot a cules poemele transmise pe cale orală de mai multe secole, realizînd apoi „Kalevala”, în baza propriei sale viziuni poetice. Ziua Kalevalei.
1914: Personajul Charlot, interpretat de Charlie Chaplin apare pentru prima dată în ”Charlot și umbrela”.

1945 – Primul ministru, generalul Nicolae Rădescu, îşi prezintă demisia după două luni de guvernare (guvernul Rădescu s-a constituit la 06.12.1944), în condiţii extrem de grele, avînd în vedere prezenţa, pe teritoriul românesc, a Armatei Roşii. Istoricul Dinu C. Giurescu caracteriza guvernarea Rădescu astfel: „Este etapa care a dus, prin forţă, înşelăciune şi demagogie, prin intervenţia directă a autorităţilor civile şi militare sovietice, la impunerea guvernului de la 6 martie 1945, dominat şi controlat de Partidul Comunist din România”.
1953: James Watson și Francis Crick descoperă structura chimică a ADN-ului; anunțul formal s-a realizat pe 25 aprilie, în numărul din aprilie al revistei Nature
1970: Membrii echipajului navetei spațiale americane „Apollo-12”, împreună cu soțiile, au întreprins o vizită la București (28 feb – 2 mar.)
1986: Primul ministru suedez Olof Palme este asasinat pe stradă la Stockholm
1997: Regele Mihai a revenit din exil, fiind pentru prima dată după 1989 când sosirea suveranului este acceptată de populație ca și de toate formațiunile politice; a reprimit pașaport românesc
2013: Încetarea pontificatului Papei Benedict al XVI-lea, în urma abdicării sale din funcția de Suveran Pontif

Nașteri
1553: Michel de Montaigne, scriitor, filosof francez (d. 1592)
1754 – S-a născut Gheorghe Şincai, istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Şcolii Ardelene. Spirit iluminist, a adus o contribuţie fundamentală în acţiunea de răspîndire a culturii în mediul rural din Transilvania şi a elaborat alături de Samuil Micu prima gramatică tiparită a limbii române: „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” (Viena, 1780) (m.02.11.1816).
1863: Gheorghe Marinescu, medic, fondator al școlii românești de neurologie (d. 1938)
1901: Linus Pauling, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1954, unul dintre fondatorii biologiei moleculare moderne. În anul 1968, a lansat o teorie ce a stîrnit un deosebit interes: vitamina C, administrată în doze mari, oferă nu numai protecţie împotriva răcelii, dar şi împotriva cancerului (m.19.08.1994).
1903: Vincente Minnelli, regizor american (d. 1986)
1906: Bugsy Siegel, gangster american (d. 1947)
1907: Mircea Eliade, scriitor, filozof și istoric al religiilor (d. 1986)
1913: Géza Vida, sculptor maghiar din România (d. 1980)
1930: Leon Neil Cooper, fizician american
1939: Daniel Tsui, fizician american de origine chineză
1942: Brian Jones, muzician englez, The Rolling Stones, (d. 1969)

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=qXcNQTa3zgs#t=0s
1953: Principesa Irina a României, fiica regelui Mihai al României
1980: Lucian Bute , pugilist roman

Decese
1648: Christian al IV-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei (n. 1577)
1869 – A murit Alphonse de Lamartine, scriitor romantic francez (n.28.10.1790).
1916: Henry James, scriitor american (n. 1843)
1936: Charles Nicolle, medic, bacteriolog francez (n. 1866)
1941: Alfonso al XIII-lea, rege al Spaniei (1902-1931) (n. 1875)
1986: Olof Palme, om politic, fost prim-ministru al Suediei (1969-1976;1982-1986) (n.1927)
2000: Nicolae Victor Teodorescu, matematician, academician, considerat creatorul școlii românești de teoria ecuațiilor cu derivate parțiale. (n. 1908)
2006: Owen Chamberlain, fizician american (n. 1920)

Personalitatea zilei – Henry James

Henry James (n. 15 aprilie 1843 – d. 28 februarie 1916), fiu al lui Henry James Sr., frate al filozofului și psihologului William James, respectiv al memorialistei Alice James, a fost un romancier, critic literar, dramaturg și prozator american de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. James și-a petrecut cea mai mare parte a vieții sale în Europa, în special în Anglia, devenind spre sfârșitul vieții sale cetățean britanic.
Deși Henry James este mai ales cunoscut pentru romanele, nuvelele și povestirile sale care sunt scrise din punctul de vedere al conștiinței personajelor sale, celebritatea sa literară se datorește opticii sale novatoare asupra literaturii, corelată cu evoluția filozofiei și psihologiei.
James a contribuit semnificativ la analiza și critica operelor de ficțiune, insistând în mod cu totul particular asupra libertății tuturor scriitorilor de a prezenta propria lor viziune a lumii. Ideile sale novatoare asupra punctelor de vedere literare, monologului interior și credibilitatea autorului]] însuși, prezente în toate scrierile sale, au adus o altă adâncime și un nou interes îndreptat înspre scrierile narative de ficțiune. Astfel, eseul său despre roman, The Art of Fiction, este una dintre acele strălucite scrieri care indică puterea sa critică de analiză.
Fiind un scriitor extraordinar de productiv, James a scris și publicat cărți semnificative de călătorie, biografii, autobiografii, cărți de ficțiune și de critică de artă, alături de romanele, nuvelele și eseurile sale de critică literară.

1843 – Se naște la New York, într-o familie înstărită din Washington Square. Este fiul unor intelectuali, Henry James – tatăl și Mary Robertson Walsh. A urmat o educație particulară, unde accentul s-a pus pe literatură și studiul limbilor străine.
1854 – 1860 – Călătorește mult, împreună cu familia în Germania, Franța, Italia. La întoarcerea din Europa, familia James se stabilește la Newport, unde cei doi frați Henry și William, iau lecții de desen și pictură.
1862 – Se înscrie și frecventează Universitatea Harward, în vederea studierii Dreptului, dar se reorientează către studierea literaturii. Are loc debutul publicistic a lui Henry James în „North American Review” cu un articol de critică literară și cu o proză scurtă „Tragedia unei greșeli”, publicată în „The Continental Monthly”.
1870 – Locuiește mai mult timp la Florența și Roma, după care se întoarce la Cambridge.
1875 – Revine în Europa și se stabilește o perioadă la Paris, unde îi va cunoaște și va lega prietenii cu Turgheniev, Flaubert, Zola, Maupassant, Daudet. Un an mai târziu se mută la Londra, unde se va stabili definitiv.
1882 – Se reîntoarce în America, odată cu moartea părinților lui, dar în anii care urmează călătorește în Europa, în Franța, Elveția, Italia și Anglia.
1889 – 1915 – Se refugiază la Rye, Anglia, unde continuă să scrie. Colaborează la revista americană „Harper’s Bazaar”. Tulburările cardiace îl deranjează tot mai des, Primește din partea suveranului englez Ordinul Meritului, cea mai înaltă distincție britanică pentru activitatea literară.
1915 – În semn de loialitate pentru patria de adopție, și ca protest împotriva politicii americane de neutralitate, scriitorul a devenit cetățean britanic.
1916 – Se stinge din viață pe 28 februarie în urma repetatelor crize cardiace și a unei infecții pulmonare, la Rye. Este înmormântat, conform dorințelor sale împreună cu ceilalți membrii ai familiei în Massachusetts, în regiunea cunoscută ca New England, din Statele Unite.
Opere semnificative:
Watch and Ward (1871)
Roderick Hudson (1875)
Americanul (1877)
Europenii (1878)
Încredere (1879)
Washington Square (1880)
Portretul unei doamne (1881)
Bostonienii (1886)
Prințesa Casamassima (1886)
The Reverberator (1888)
Muza tragică (1890)
The Other House (1896)
The Spoils of Poynton (1897)
Ce știa Maisie (1897)
The Awkward Age (1899)
Fântâna sacră (1901)
Aripile unei porumbițe (1902)
Ambasadorii (1903)
Cupa de aur (1904)
The Outcry (1911)
Turnul de fildeș (neterminat, publicat postum în 1917)
Pagină realizată de Grigore Ciascai