Gândul zilei: ”Câinii au toate virtuțiile omului, mai puțin defectele sale.” (Lordul Byron)
Religie
Începe octava de rugăciune pentru unirea creștinilor; această octavă este celebrată de toate cultele creștine.
Ortodox = †) Sf. Atanasie şi Chiril, Arhiep. Alexandriei.
Romano-catolic = Sf. Prisca, m.
Reformat(Calvin) = Piroska (Paraschiva).
Greco-catolic = Ss Atanasiu, aep (+ 373) şi Ciril, aep (+ 445).
Mozaic = 13. Shevat 5771.
Musulman = ath-thalatha’: 12. Safar 1432.

Evenimente
1871: Wilhelm I este proclamat primul împărat al Germaniei.
1486: Regele Henric al VII-lea al Angliei se căsătorește cu Elisabeta de York, fiica lui Eduard al IV-lea.
1701: Frederic I se încoronează ca rege al Prusiei, la Königsberg.
1733: A fost adus la o gradină zoologică din Boston primul urs polar prezentat public vreodată în SUA.
1778: Exploratorul englez James Cook a ajuns aproape de Insulele Sandwich (Hawaii).
1799: Francezul Louis Robert primește brevetul pentru descoperirea sa din 1798, prima instalație de produs hârtie.
1821: Începutul Revoluției de la 1821. Marii boieri: Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar și ai Eteriei, încheie o înțelegere cu Tudor Vladimirescu prin care îi făgăduiesc slugerului, să–i acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă.
1844: La Iași se joacă, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri „Iorgu de la Sadagura”, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei românești.
1847: Franz Liszt concertează la Iași, în casa vistiernicului Alecu Balș, unde face cunoștință cu Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negri.
1860: Înființarea liceului Gheorghe Lazăr din București.
1871: Wilhelm I al Germaniei este proclamat primul împărat al Germaniei în Sala Oglinzilor de la Palatul Versailles (Franța) spre sfârșitul războiului franco-prusac. Imperiul este cunoscut sub numele de al doilea Reich al germanilor.
1878: Spiru Haret își ia doctoratul în matematici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră.
1879: La Teatrul Național din București are loc premiera comediei „O noapte furtunoasă”, de Ion Luca Caragiale. În distribuție: Grigore Manolescu, Ion Panu, Mihail Mateescu, Anicuța Popescu, Aristița Romanescu.
1911: Americanul Elly, pilotând un avion „Curtis”, reușește prima aterizare pe o navă, cuirasatul „Pennsylvania”.
1919: A fost fondată compania Bentley Motors.
1919: Delegația română formată din I.I.C. Brătianu, Alexandru Vaida Voievod, C. Angelescu, Victor Antonescu participă la lucrările Conferinței de pace de la Paris.
1941: În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă numele românești să fie scrise cu grafie maghiară.
1968: Marin Sorescu publică piesa „Iona”.
1990: Decret–Lege CFSN, nr. 30, privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.
1997: Exploratorul polar norvegian Børge Ousland reușește să traverseze pe jos, de unul singur, fără nici un ajutor, continentul antarctic, ajungând la baza neozeelandeza Scott de lângă Marea Ross Ousland. A plecat în expediție la 14 noiembrie 1996 din insula Berkner. În doua luni și patru zile a parcurs 2829 km.
1999: Peste 10 000 de mineri încep un marș spre București.
1999: Are loc inaugurarea, la București, a Centrului de Formare Diplomatică și Relații Internaționale (CFDRI). În cuvântul de deschidere, ministrul de Externe Andrei Pleșu a precizat că școala este menită „să producă diplomați eficienți, funcționari al căror singur partid este România, după cum spunea un diplomat înainte de război”.
2005: Compania „Airbus” a lansat, la Toulouse, avionul A380, cel mai mare aparat de zbor din lume, destinat transportului civil.

Nașteri
1689: Montesquieu, scriitor și filosof reprezentativ al iluminismului francez (d. 1755)
1795: Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei, soția regelui William al II-lea al Olandei (d. 1865)
1829: Ludvig Lorenz, fizician și matematician danez (d. 1891)
1841: Emmanuel Chabrier, compozitor și pianist francez (d. 1894)
1848: Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg și gazetar român (d. 1925)
1880: Paul Ehrenfest, fizician și matematician austriac (d. 1933)
1886: Ștefan Dimitrescu, pictor român (d. 1933)
1892 – S-a născut actorul american Oliver Hardy (celebrul “Bran”). Cuplul Oliver Hardy – Stan Laurel cunoaşte o mare şi nestinsă celebritate mondială, deţinând timp de douăzeci de ani supremaţia în comedia de tip slapstick (m.07.08.1957).
1898: Filip Brunea-Fox, prozator și jurnalist român, colaborator la reviste de avangardă (d. 1977)
1897: Dimitrie Găzdaru, lingvist român de renume, fondator de școală lingvistică în Argentina (d. 1991).
1904: Cary Grant, actor american de origine engleză (d. 1986)
1911: Nicu Caranica, poet, dramaturg și eseist român (d. 2002)
1915:  Santiago Carillo, lider comunist spaniol (d. 2012)
1925: Gilles Deleuze, filosof francez (d. 1995)
1937: John Hume, politician nord irlandez, laureat al Premiului Nobel (1998)
1955 – S-a născut Kevin Costner, actor şi regizor american, căruia i s-a decernat Premiul Oscar pentru regia filmului „Dansînd cu lupii” („Bodyguard”, „Waterworld”, „Mesaj în sticlă”).
1961: Carmen Tănase, actriță româncă de teatru și film

Decese
350: Constant, împărat roman (n. 320)
1367: Regele Petru I al Portugaliei (n. 1320)
1821: Alexandru Suțu, ultimul domn fanariot din Țara Românească (n. 29 martie 1790)
1862: John Tyler, cel de-al 10-lea președinte al SUA (1841-1845) (n. 1790)
1936 – A murit scriitorul britanic Rudyard Kipling, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907 („Cărţile junglei”) (n.30.12.1865).
1953: Mihai Costăchescu, istoric și editor de documente feudale slavo-române, folclorist român
1971: Karl Kurt Klein, teolog, filozof, scriitor de limba germană din România (n. 1897)
1999: Marian Papahagi, filolog român, director al Centrului Cultural Român de la Roma (n. 1948)
2009: Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1935)

Personalitatea zilei – Grigore Vieru

Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul județ Hotin, România – d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani pe care o termină în 1953.
În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul „Tănărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe” .

La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa, profesoară de limba română și latină, născută Nacu și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”.
Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică. Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 1971.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=Jjdu9wqJkQQ#t=0s

În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire: ”Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.”
În anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitație oficială din partea societății Uniunii, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoțit de poetul Radu Cârneci. În 1977, iarăși la invitația Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soția, mai multe orașe din România: București, Constanța, Cluj-Napoca, Iași. În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.

La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
Pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire. Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău.
A încetat din viață pe data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=0B_3MQI5ES8#t=7s
Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chișinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol.[6] Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere.
Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.

În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.
Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astazi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene animate Maria Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe muzică și interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de Zdob si Zdub.
În 1988, în ziarul chișinăuian Literatura și arta apare primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor – Grigore Vieru.
În iunie 1989, obținând aprobarea autorităților sovietice de a publica săptămânalul Literatura și arta în grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există nicio mașină de scris cu litere latine, în afară de cea de la Academia de Științe din RSSM și de una aparținând profesorului Iulius Popa de la Bălți. În aceste condiții, Grigore Vieru și redactorul-șef de la Literatura și arta Nicolae Dabija merg la București pentru a obține o mașină de scris pentru ziar. Autoritățile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să cumpere o astfel de mașină este închis în acele zile din motive tehnice.

Vieru și Dabija sunt ajutați însă de preotul Vasile Tepordei, care le aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de acesta din propria mașină de scris. La Chișinău, semnele latine sunt sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura și arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în grafie latină.
În 1994, neo-comuniștii din Partidul Democrat Agrar, ajunși la putere în Moldova, renunță la imnul de stat ”Deșteaptă-te, române” și le propun poetului Grigore Vieru și compozitorului Eugen Doga să compună versurile și, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză. Grigore Vieru scrie în Literatura și arta următoarele:
”Dreptatea istorică va blestema poeții și compozitorii care vor îndrăzni să ridice mâna asupra Imnului Național Deșteaptă-te, române, cocoțându-se ei în locul strălucirii și necesității lui istorice.”

În 1964, Vieru publică în revista Nistru poemul Legământ, dedicat lui Mihai Eminescu. Poemul începe cu versurile:     Știu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra cărții Sale.
După 45 de ani, poetul moare în urma unui accident de mașină, care are loc în noaptea de pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu.
Epitaful pe care și l-a ales Vieru:  Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.    

Opera:
1957 – Alarma
1958 – Muzicuțe
1961 – Făt-Frumos curcubeul și Bună ziua, fulgilor!
1963 – Mulțumim pentru pace
1964 – Revista „Nistru” publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=Calg07YR1IE#t=0s
1965 – Versuri pentru cititorii de toate vârstele
1967 – Poezii de seama voastră
1967 – Bărbații Moldovei, cu o dedicație pentru „naționalistul” Nicolae Testimițeanu (revista „Nistru”). Întregul tiraj este oprit, dedicația scoasă.
1969 – Duminica cuvintelor
1970 – Abecedarul
1970 – Trei iezi
1974 – Aproape
1975 – Mama
1976 – Un verde ne vede!
1989 – Metafore albastre
2010 – Mi-e dor de piatra
Pagină realizată de Grigore Ciascai