Stenogramele apărute ieri sînt prima crăpătură în zidul instituțional pe care Traian Băsescu l-a creat în jurul său în ultimii opt ani de zile. Ce se vede prin crăpătură? Nimic din ce nu se știa, nimic din ce nu s-a scris, nimic din ce nu s-a vehiculat deja în toți acești ani: un Blejnar slugarnic, un Blejnar care dă raportul la limita civiliei, un Blejnar căruia Elena Udrea îi zice ”dragule” (adevărul e că niciodată nu a avut gusturi la bărbați), un Blejnar pe care Dorin Cocoș îl sună să-i spună că i-a dat telefon doar așa, ca băieții, să-l întrebe pe unde o mai arde, că el e la un restaurant… Rămîne să se audă mai pe seară. Glumițe ca între tovarăși.
Da, toate aceste stenograme sînt despre viața privată a lui Blejnar, acolo unde el este intim cu Cocoș și Nuți, viața privată în care TB îi spune Sorin, deși nici nu-l cunoaște, deși nici n-au stat vreodată de vorbă pînă în 2011 – așa declară TB. Da, toate aceste stenograme sînt despre viața privată a lui Sorin Blejnar, cel care a cumpărat o casă în București cu 500.000 de mii de euro, deși ea valora 2 milioane, despre viața privată în care sindicalistul Marica îl sună amical ca să-i scoată un alt amic din rahat.
Se vede limpede că atît de dedicat a fost Blejnar muncii sale încît viața privată i se identifică aproape cu economia privată și cu privata pedelistă, unde Udrea, Cocoș și atîția alții își satisfăceau nevoile fiziologice de înavuțire.
Și pentru că, totuși, în viața privată a unui om nu se intră cu bocancii, recomand procurorilor să-o facă acum, cît încă nu s-a lăsat frigul și se poartă pantofi.
Mihai Radu