De când aţi început să scrieţi?

„Vedeţi dumneavoastră, fiecare dintre noi avem un drum în viata. În popor se spune că avem o cruce de dus. Acum nu aş vrea sa mă raportez la crucea ce-o avem fiecare, ci doresc să punctez faptul că m-am născut într-o zodie norocoasă. Probabil acesta-mi este drumul, calea de urmat! Faptul că din şcoala generala mi-a plăcut literatura, n-a făcut decât să simplifice rădăcina scrisului şi să mă determine să iau pixul şi coala de hârtie şi să-mi aştern gândul, dragostea uneori durerea alteori bucuria sau împlinirea. Şi uite aşa am început azi cu o poezie, mâine cu trei, patru, apoi iar două, trei săptămâni pauză şi tot aşa până ce s-au adunat câteva zeci.

Se întâmpla în anul 1997, undeva în vară, dar şi până atunci aveam o cochetare cu poezia – cu poezia populară. Atunci nu aveam atâta experienţă în domeniu, un fel de poezie populară cu rimă, dar fiecare inspirată din viaţa satului tradiţional. Am recunoscut şi voi recunoaşte de fiecare dată că îmi plăcea literatura. Deopotrivă îmi plăcea şi-mi place compunerile pe care le primeam ca temă pentru casă în anii şcolii generale.”

Care este legătura dintre jandarmerie şi poezie?

„Evident că există o legătură între acestea. Dacă în jandarmerie regula de urmat este ordinea, disciplina, sinceritatea zic eu,  aşa este şi în poezie  sau aşa este şi cu scrisul. Poezia trebuie să urmeze o ordine firească, din suflet. Să fie pornită din suflet pentru a intra în sufletul cititorului. Dacă vorbeam şi de disciplina în jandarmerie mă voi raporta  şi în poezie la o disciplină. Şi aici trebuie să existe o disciplină. Şi mă refer la respectul pentru cititor.

Azi, în secolul XXI, se scrie orice şi de către oricine. Eu nu sunt de acord, eu spun că ar trebui să existe o disciplină, un cod de etică şi deontologie a scriitorului.”

Într-un interviu acordat în anul 2006 ziarului Informaţia zilei de Maramureş, din data de 27 iunie 2006, întrebat fiind ,,Ce trăsături trebuie să aibă un jandarm adevărat?”, am răspuns, scurt, milităreşte: ,,Mi-am dorit foarte mult să port haina militară şi pot spune că mi-am împlinit visul din copilărie. În primul rând să aibă o chemare, să fie călit fizic, ferm, curajos, ordonat, disciplinat. Munca e frumoasă, dar dacă nu te dăruieşti nu poţi obţine performanţe”.

Încercaţi să definiţi poezia!

Poezia  … frumoasa poezie  …

Poezia este cea care alină durerea sufletului şi dorul de cei dragi, şi de aproape, şi de departe. Poezia este cea care aduce pacea în suflet, armonia şi iubirea. Poezia este cea care te duce şi te aduce pe meleagul natal, pe uliţa satului încărcată cu dor. Poezia este cea care te duce, şi te aduce, pe uliţa copilăriei dar şi în anii  tinereţii.

Poezia este cea care, prin tinereţea ei, nu te lasă să îmbătrâneşti niciodată. Poezia  este cea care nu te lasă singur niciodată. Poezia este cea care nu te va lăsa niciodată la vreme de necaz sau supărare. Poezia este şoaptă, vers şi izvor. Poezia este sărutul de împăcare al oamenilor îndrăgostiţi. Poezia este poftă de viaţă şi fericire, dar şi noroc.

Poezia este precum binecuvântarea părinţilor primită la vreme de călătorie pentru copilul născut şi crescut în ograda lor. Poezia este însuşi sufletul omului, este starea de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Poezia înseamnă sănătate pentru omul aflat în patul suferinţei. Poezia înseamnă alinare pentru omul care trudeşte şi osteneşte. Poezia înseamnă armonie.

Poezia este cea care alină bătrâneţile şi stârneşte tinereţile. Poezia este sărutul de împăcare al celor care sunt neîmpăcaţi. Poezia este şoaptă şi murmur de izvor. Poezia  este leagăn şi scut de apărare. Poezia este mereu încărcată de sinceritate. Poezia este roua unei dimineţi minunate. Poezia este viaţă şi trai pentru cei care cred că au ajuns la capătul răbdării.

Poezia este culeasă cu drag şi dăruită celor dragi. Poezia este darul lui Dumnezeu pentru a ne face să înţelegem mai bine raiul. Poezia este vindecare la vreme de boală trupească. Poezia este împăcare, dragoste şi iubire. Poezia este înţelegere şi biruinţă, la vreme de restrişte. Poezia ră este luptă şi biruinţă. Poezia este creaţie şi recreaţie.

Poezia nu cere niciodată fală, dar îţi dă acest sentiment, ca să poţi trece prin labirintul vieţii mereu cu fruntea sus. Poezia nu cere niciodată mândrie, dar mândri şi frumoşi sunt cei care-o poartă în suflet. Poezia este lumină în prag de răsărit. Poezia este cea care a biruit prin tot ce înseamnă amar şi tristeţe, necaz şi supărare.

Publicaţii:

2005

Căsnicia pasului, Editura Geo G, Baia Mare – poezie, pag. 132, ISBN  973-85760-5-9;

2005

Poezia nunţilor pe Fisculaş, Editura Fundaţiei Culturale Zestrea, Baia Mare – carte premiată la Festivalul de poezie şi folclor Vasile LUCACIU    – Cicârlău, 2004, vol. I, pag. 320, ISBN 973-99529-8-6;

2006

Poezia nunţilor pe Fisculaş, Editura Fundaţiei Culturale Zestrea, Baia Mare, vol. II, pag. 328, ISBN 10-973-9854-29-1 / 13-978-973-8954-29-8;

2008 

Încercări desculţe – poezie, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 116, ISBN 978-973-751-779-1;

2008

Toponimia satului Chiuzbaia – monografie toponimică a localităţii Chiuzbaia, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 226, ISBN 978-973-751-837-8;

2009 

Nunta ca întemeiere. Oraţia de colăcărie în poezia nunţii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 96, ISBN 978-973-53-0051-7;

2011

Veronica Crăciun Perşe – un suflet printre stele – Editura Eurotip, Baia Mare, 2011, pag. 102, ISBN 978-606-617-004-8.

2012   

7 zile – 7 poeme – poezie, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2012, pag. 126, ISBN 978-973-53-0862-9.

Publicaţii în colaborare:

2009  

Jandarmeria Maramureşeană. Tradiţii şi perspective, Editura Universităţii de Nord, Baia Mare, (o schiţă monografică a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Maramureş) coordonator lucrare – general de brigadă Lucian Vasile IRIMUȘ; Col. Ioan HOSSU, preot militar drd. Daniel ACHIM, mr. Cristian SABĂU, cpt. Sergiu TOMOIAGĂ, cpt. Ioan TĂLPĂŞAN, lt. Mirela AVRAM, pag. 288, ISBN 978-606-536-025-2. 

2011

Silvia Tămăşan – născută în zodia cântecului. Amintiri din viaţa artistică,  Editura Eurotip, Baia Mare, 2011 – coordonator de lucrare Vasile Bele, colaboratori: Gheorghe Ursan, Ramona Ursan, Cristina Bele şi prof. Florica Jurasko, pag. 204, ISBN 978-606-8170-58-9;

2012 

Ghid de organizare a unei nunţi – obiceiuri, păreri, impresii personale, gânduri,  întrebări, răspunsuri, apărut la Editura Eurotip, Baia Mare, 2012, pag. 132 – lansarea la ,,Târgul de nunţi”, organizat la Gold Plaza Baia Mare, în perioada 3 – 5 februarie 2012, coord. Vasile Bele –  în colaborare cu Gheorghe Ursan, ISBN 978-606-617-049-9. 

2012

Maria Tripon – mesager al ţării Oaşului – promotorul ţâpuriturii oşeneşti, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2012, pag. 272, ISBN 978-606-93174-1-9, coord. Vasile Bele, colaboratori Gheorghe Ursan, Cristina Bele, Ramona Ursan, prof. Florica Jurasko și Marius Săsăran.

2013

Colecţia poezie populară, cântece din bătrâni, vorbe şi zicători, colinde, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2013, pag. 96, în colaborare cu Mariţa Grigor, carte prefaţată de Gheorghe Ursan.

………………………………….

2009

Fondatorul revistei DIN VATRA SATULUI – fondator, redactor şef al revistei DIN VATRA SATULUI – revistă socio-culturală de promovare a valorilor tradiţionale.

Nr. 1 (1) Din vatra satului – CHIUZBAIA – obiceiuri de Crăciun – colaboratori – Ramona URSAN, Cristina BELE, Marius Săsăran, prof. Florica JURASKO şi Gheorghe URSAN, coordonator VASILE BELE, pag. 28, ISSN 2418-5416.

2010

Mocira – studiu monografic pe localitatea Mocira,

Nr. 1 (2) Din vatra satului MOCIRA – (colaboratorii de mai sus) plus alţi colaboratori, printre care: prof. Maria TRIPON, prof. Zorica Elvira GIURGIU, prof. Nicoară MIHALI, înv. Voichiţa BUDA, înv. Diana TĂMÎIAN, pag. , ISSN 2418-5416.

2011

Chiuzbaia – vatra de spiritualitate, leagăn şi scut de apărare.

Nr. 1 (3)  ,,Din vatra satului” – o revistă de promovare a valorilor tradiționale. Studiu de caz pe localitatea CHIUZBAIA, număr metaforic intitulat:  ,,CHIUZBAIA  – vatră de spiritualitate, leagăn şi scut de apărare”, pag. 68, ISSN 2418-5416.

2012

Nr. 1 (4) – Obiceiuri de Crăciun – pag. 72, ISSN 2418-5416.

2013

Nr. 1 (5) – număr dedicate în exclusivitate memoriei interpretei de muzică populară autentică – VERONICA CRĂCIUN PERŞE – reprezentanta Bihorului.

Revista Din vatra satului nr. 1 (5) – ediţie IN MEMORIAM – VERONICA CRĂCIUN PERŞE. ,,Doi ani fără Veronica Crăciun Perşe – pe scena cântecului popular”, pag. 56, ISSN 2418-5416.

………………………..

2005 

CD audio cu colinde tradiţionale, împreună cu Grupul folcloric FLORI DE CÂNTEC ROMÂNESC  – sugestiv intitulat NOI UMBLĂM A COLINDA.

Membrii grupului: – solişti ai cântecului popular românesc din mai multe zone folclorice (Bihor, Oaş, Ţara Codrului, Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Maramureşul Istoric, Sălaj). Maria TRIPON – Ţara Oaşului, Mărioara POP şi Onişor POP – Ţara Lăpuşului, Malvina Madar IEDERAN – Ţara Codrului, Veronica CRĂCIUN PERŞE – Bihor, Viorica HAIDUC BOTE – Sălaj, Vasile POP – Ţara Chioarului, Vasile BOICIUC ROGNEANU –  Ţara Maramureşului, Vasile PETRUŞAN – Sălaj.

2010

Text pentru C.D. de debut ADELINA MARIA BORZAN din Cristolşel, Sălaj.

C.D. cuprinde 15 piese compuse de Vasile Bele, iar aranjamentul orchestral este asigurat de către prof. Lică Negrea.

,,Ceteraş mândru cu clop” – voce Adelina Maria Borzan – 2010.

2012

Text pentru C.D. de debut al interpretei CRISTINA PETRIMAN – din Libotin, Ţara Lăpuşului. Orchestraţie –  prof. Lică Negrea şi formaţia CRISTAL din Baia Mare.

,,Pentru bădiţa din sat” – debut discografic – Cristina Petriman – 2012.

…………………………………………

2009 – 2010 

Realizator de emisiuni folclorice la IMPACT  TV  Baia Mare.

Prezintă şi realizează emisiunea de folclor: DIN VATRA SATULUI

Este prezent în Antologii, astfel:

2010

Antologiei revistei SINGUR – POEZIA / materiale selecţionate şi aprobate de Grupul Consultativ format din Felix NICOLAU, Ioan GROŞAN şi Ioan Es. POP, coordonatori de lucrare, Ştefan Doru DĂNCUŞ şi Gabriel COJOCARU, Editura Grinta, Cluj-Napoca şi Editura Singur, Târgovişte, 2010;

2010

O antologie a poeziei maramureşene. De la poezia populară până în 2009, alcătuită de Nicolae PĂUNA SCHEIANU, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2010;

2012

ARMONII CULTURALE: MERIDIANE LIRICE – ANTOLOGIE UNIVERSALĂ A POEZIEI ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE (124 POEŢI CONTEMPORANI), Editura Armonii Culturale – Adjud, 2012.

Beneficiind de frumoasele ilustraţii grafice ale pictorului bucureştean MIHAI CĂTRUNĂ, într-o formă grafică deosebită, lucrarea are 832 de pagini, în format A4. Cei 124 de poeţi prezenţi în antologie picură lacrimi de ambrozie în visul a cărui împlinire se înfăptuieşte astăzi, dorindu-se o nouă pagină din istoria literaturii române contemporane.

Publică articole în:

–          revista memoria ethnologica;

–          revista jandarmeria maramureşeană;

–          informaţia zilei de Maramureș;

–          revista singur;

–          slova-creştină.ro;

–          ziarulnaţiunea.ro;

Referinţe critice:

1. CĂSNICIA PASULUI – poezie, Editura Geo G, 2005. prefaţă de Nicolae I. Petricec ,,Căsnicia pasului – înspre lumina tiparului”

,,Energia pe care o degajă poezia lui Vasile Bele este contagioasă, transmisibilă prin simplul parcurs al demersului său lucrativ. Hâtru şi ironic, izvorând din acel umor sănătos al ţăranului, mustrător şi glumeţ, versul său se vrea o replică la versul alb, tot mai des întâlnit, tot mai încifrat şi risipit în neologisme abstracte care diminuează mesajul, sufocându-l mult prea devreme, obosind şi terorizând cititorul care se refugiază în lectură, tocmai spre a găsi oaza de linişte şi seninătate după care tânjeşte în cotidianele preocupări, nu o dată stresante (p. 3)” .

                                                        poet, publicist  Nicolae I. Petricec

2. POEZIA NUNNILOR PE FISCULAŞ – poezie, vol. I, Editura Fundaţiei Culturale Zestrea, Baia Mare, 2005.

Carte premiată la Festivalul de poezie Vasile LUCACIU de la Cicârlău, secţiunea folclor, 2004. 

prefaţă de Nicolae I. Petricec

,,Între două începuturi de lume”

 Aşezată între botez şi moarte, între lacrima bucuriei venirii pe lume şi lacrima dureroasă a despărţirii de ea, între două începuturi de lume, nunta, a fost şi este un reper de căpătâi în viaţa unui om.

Carte premiată la Festivalul de poezie şi folclor Vasila LUCACIU, din Cicârlău, 2004 – abordează tema nunţii din Maramureş, mai precis, din zona aşa-zisă a Fisculaşului, adică a perimetrului cuprins, între Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului şi Maramureşul Istoric, zone de altfel foarte bogate în tradiţii şi obiceiuri. Zone, care păstrează şi conservă foarte bine folclorul şi tradiţia. Dacă expresia nu supără şi nu deranjează, aş putea spune că, lucrarea de faţă reprezintă, un adevărat ,,Manual al stărostitului”. 

Volumul mare de rânduieli pe care le conţine şi truda sisifică a autorului de a le aduna, între două coperţi, acestea sunt de apreciat. După cum am spus, la început, timpul ete, unul dintre duşmanii, vinovaţi de ,,poluarea” folclorului, a obiceiurilor şi datinilor noastre străbune. Ei bine, această carte este, unul din modurile de a ne opune acestei agresiuni ale nemilosului Cronos şi de a consemna ceea ce trebuie consemnat, pentru sertarele memoriei viitorului, înainte de a uita.

                                                            poet, publicist Nicolae I. Petricec

3. POEZIA NUNŢILOR PE FISCULAŞ – poezie, vol. II, Editura Fundaţiei Culturale Zestrea, Baia Mare, 2006.

prefaţă de prof. univ. dr. Petru Dunca

Studiu introductiv

Căsătoria fundamentează structura de neam precum relaţiile sociale, restructurând identităţi în funcţie de un sistem de norme bine consolidat. Neamul este cel care dă coerenţă unei comunităţi. Intrarea într-un neam se face prin intermediul căsătoriei. În comunităţile din Maramureş ,,familiile de neam mare”, de ,,neam bun” sunt structurate ereditar şi sunt conştiente de identitatea lor, ele beneficiind de respect în cadrul raporturilor sociale.

Nunta reprezintă momentul confirmării publice a căsătoriei, rit  fundamental de trecere, ce implică norme şi valori socio-culturale. Etapele  ritualului în comunităţile ţărăneşti din Maramureş au fost extreme de complexe, semnificaţiile simbolice fiind şi ele pe măsură.

Vasile Bele vine în linia tradiţiei stărostitului cu experienţa sa, pasiunea sa pentru tradiţii, prin spontaneitatea sa, prin puterea sa de inventivitate în domeniul versificaţiei, prin talentul său oratoric şi contribuie la menţinerea acestei instituţii, în noile contexte, în sensul cultural-valoric, instituţie care se reformează mereu.

Ca şi prima sa lucrare, şi această lucrare se constituie într-un Manual de stărostit. Vasile Bele face acel salt important de la actor  în eveniment la cel de autor, la cel care îşi consemnează creaţiile din cadrul evenimentului reprezentativ al  nunţii.

El face saltul de la oralitate la textul scris, care rămâne pentru generaţiile prezente şi viitoare. Nu numai valoarea de creaţie, de susţinere şi menţinere a momentului ritual se evidenţiază, ci şi valoarea de mărturie, şi în acelaşi timp funcţia didactică a acestui ,,manual de stărostit” primează. 

Într-o lume aflată într-o continuă dinamică, în procesul de metamorfozare a ritualurilor, ,,manualul de stărostit” al lui Vasile Bele este mai mult decât o ,,culegere” de texte ce aparţin unor situaţii ritualice. El ilustrează şi permanentizează un discurs despre o realitate eterogenă, încărcată de multiple simboluri ale unui trecut, care revine din alte contexte şi forme, îmbinându-se cu un prezent în care valorile îşi evidenţiază perisabilitatea.

Dincolo de meritele sale, pe care le-am amintit, prin discursul care ,,spune” ritul (un rit mult schimbat), cartea lui Vasile Bele, rămâne o provocare de o pregnantă actualitate.

                                          prof. univ. dr. Petru Dunca

Construită printr-o variantă a tehnicii povestirii în ramă, ,,Poezia nunţilor pe Fisculaş” de Vasile Bele priveşte evenimentele prin prisma unui narator-raisoneur, starostele, martorul şi organizatorul unor momente-cheie ale destinului – nunta şi numeroasele sale variante. Spaţiul, timpul şi mentalităţile sunt elemente hotărâtoare în creionarea diverselor moduri de organizare. De la formele cu caracter puternic tradiţionalist, până la variantele hibridizate, generate de-a lungul timpului de o citadinizare forţată şi nu de puţine ori prost asimilată, la ,,tradiţia” urbană, versurile prezente în această carte acoperă toată această arie.

Formă a poeziei populare, aceste cântece de nuntă îşi asumă, firesc, elemente din structura basmică. Tot ce are legătură cu fastul, vine din fabulosul curţii împărăteşti, transferat, temporar, unui moment privilegiat.

                                                     Conf. univ. Carmen Dărăbuş

Vasile Bele şi-a lansat cartea printre colegi

Fără îndoială, cele mai gustate momente oferite vizitatorilor Unităţii de Jandarmi au fost prezentarea armamentului din dotare, tehnici de luptă şi demonstraţia cu câinii de serviciu. ….

Partea culturală a manifestării a constituit-o lansarea volumului ,,Poezia nunţilor pe Fisculaş”, semnat de plutonierul major de jandarmi VASILE BELE. O lansare repetată  dacă ne gândim că prima a avut loc în Chiuzbaia, localitatea natală a autorului, în urmă cu câteva săptămâni. Au fost de faţă, printre alţii: comisar şef Ioan Isac – şeful I.P.J. Maramureş, Teodor Ardelean – directorul Bibliotecii Judeţene, Viorel Pop – directorul Arhivelor Judeţene, colonelul Lucian Irimuş – comandantul Inspectoratului de Jandarmi, profesori, folclorişti, cadre militare, militari în termen.

                                                               Grigore Ciascai – ziarist

Originală lansare de carte în Chiuzbaia. Tratat de nunţi cu exemplificare practică

Ieri, la Chiuzbaia, 10. 10. 2005, VASILE BELE – fiu al satului – şi-a lansat cartea ,,Poezia nunţilor pe Fisculaş”, în paginile căreia a adunat cele mai frumoase datini şi obiceiuri legate de nuntă. Autorul, în vârstă de 35 de ani, practică stărostitul  de 8 ani, adunând peste 300 de nunţi.

În cadrul manifestărilor au luat cuvânt prof. univ.  dr. Petru DUNCA, muzeograful Janeta Ciocan, directorul Casei de Cultură Baia Sprie Dumitru Fânăţean şi folcloristul Pamfil Bilţiu. Lansarea de carte a fost încununată de un moment folloric în ton cu subiectul lucrării, pe scenă evoluând soliştii: Veronica Crăciun Perşe, Malvina Madar Iederan, Maria Tripon, Vasile Pop, Viorica Haiduc Bote, Vasile Petruşan, Alexandra Apostol, Vasile Boiciuc-Rogneanu. A urmat o nuntă tradiţională, cu obiceiuri păstrate  din moşi-strămoşi: adusul găinii la nănaş, oraţia de colăcărie, târguitul miresei, dezgătatul miresei şi jocul nevestelor.      

                                                Alina Talpoş – ziarist

4. ÎNCERCĂRI  DESCULŢE – poezie, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Zâmbete şi verbe – sămănătorul de cuvinte

Verb ,,săltăreţ”, ironic şi mustrător în limbaj arhaic, specific ţăranului român.  Aceasta ar fi sintagma sub care aş aşeza versurile lui Vasile Bele. Zodia talentului nu îi este, de loc străină.

tovarăşă  de viaţă – poezie

astăzi te-aştern pe-această coală de hârtie

căci cine ştie ce va fi într-un târziu

şi eu îmi pun banala întrebare

                        de ce scriu?

de ce? e simplu nimic de explicat

îmi pare rău de anii ce-au plecat

şi au plecat acolo-n veşnicie

tovarăşă de viaţă şi bună poezie 

……

alţii vor zice că le eşti de prisos

că nu le eşti tovarăşă de viaţă de folos

tu lasă-i să vorbească căci numai Domnul ştie

că eşti tovărăşă de viaţă şi eşti şi poezie

iar cei cu vorba bună de se vor apropia

tovarăşă de viaţă vor şti că eşti a mea

vor şti să te respecte şi tu vei dăinui

tovărăşă de viaţă atunci când nu voi fi

să vii la mine atunci tovarăşă să-mi fii

şi-acolo între stele ţi-acolo-ai să mângâi

că nu oricare  minte poa-să scrie

tovarăşă de viaţă şi bună poezie.

                        (tovarăşă de viaţă)

grăbită şi nedreaptă plecare

pe drumul fără de întors

un  singur sens

şi-o singură mişcare

puţini vor şti de drum

puţini vor şti de-a mea plecare

……..

iar apoi mai vedem noi

nefericiţi zoriţi grăbiţi fericiţi

pământ mormânt

puţini vor şti c-am fost

puţini vor şti că azi nu mai sunt

azi sunt pământ

peste mormânt.

                        (ce va fi)

5. TOPONIMIA SATULUI  CHIUZBAIA – Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008.

Construită pe o structură de 5 capitole, astfel: cap. I – File din istoria satului Chiuzbaia, cap. II – Noţiuni generale depre toponimie, cap. III – Aspectele geografice ale satului Chiuzbaia, cap. IV – Aspectele istorice ale satului Chiuzbaia şi cap. V  – Monografia toponimică a satului Chiuzbaia.

Am scris toate acestea cu mult drag, pentru că fiecare lucru face parte şi din mine. Aici a fost leagănul copilăriei mele, aici îmi este parte din tinereţe, şi de ce să nu recunosc, tot aci vreau a mă întoarce spre a-mi petrece restul vieţii. Dacă aş putea dispune de acest fapt, o secundă n-aş mai sta pe gânduri, ci aş purcede în consecinţă.

Am dus dorul satului şi îmi este permanent de sat, atunci când nu sunt în el. De cele mai multe ori mă întorc aici doar cu gândul.

Aici, la poalele Ignişului îmi găsesc liniştea, aici mă refugiez de multe ori, atunci când fug de stresul, agitaţia sau de toate problemele zilnice, de toate frământările ce-mi apadă uneori sufletul.

Aici sunt eu şi aici mă simt cel mai bine.

Aici mă simt apărat de necazuri şi de greutăţi.

Acesta este satul meu. Dacă-l vei iubi şi tu, şi pe tine te va ocroti cu aceeaşi dragoste. Aici, parcă nici necazurile nu ajung.

Aici sunt mereu în forţă şi parcă nu mi-e frică de nimic.

Aici sunt în CHIUZBAIA.

6. NUNTA CA ÎNTEMEIERE. ORAŢIA DE COLĂCĂRIE ÎN POEZIA NUNŢII – poezie, ediţia a doua revăzută, corectată şi adăugită, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2009.

E nuntă! Bucuraţi-vă şi vă veseliţi.

Lăsaţi deoparte grijile şi nevoile şi haideţi să pornim alături de tinerii căsătoriţi, căci aşa rânduitu-sa de la Dumnezeu!

Daţi din vreme papucii la tălpuit, că-i rost de aprigă dănţuială, pentru că aşa lăsat-a Bunul şi Dreptul Dumnezeu, spre a petrece în pace, cu multă voie bună!

Pentru cei vrednici de glume, mare şi înaltă cinstire fi-va, căci doar aceia sunt poftiţi.

Câteva ,,spicuiri” din cuprinsul cărţii:

Starostele mirelui:

– Poţi aduna gărzi bugăte,

Nimeni de-aici nut e crede

Şi dacă vreţi să aflaţi

Şi noi suntem înarmaţi,

Cu mult vin, multă horincă

Şi avem steaguri gătate,

Ce nu v-au fost arătate!

Starostele miresei:

– Ce steaguri, ce arătat,

Pleacă iute din palat

Şi să nun e întâlnim,

Pe lume cât mai trăim.

Cu horinca ori cu vinul,

Faceţi bine spălaţi drumul,

Însă un steag vreau să văd

Şi atunci poate te cred.

Starostele mirelui:

– Care îi stegar de frunte,

Mai înalt decât un munte,

Să vină aci-nainte.

Steagul lui ca să-l vedem,

Înspre cer îl ridicăm

Şi-orice om ce are cap,

Să se-nchine l-acest steag.

Ăsta-i steag, asta-i solie,

Dintr-o altă-mpărăţie,

Una mare şi bogată,

Cum n-o fo pe-aci vreodată!

Starostele miresei:

– Aveţi steag şi e frumos

şi îl sărut bucuros,

Tare frumos îi lucrat,

Însă trebe scuturat.

Iară voi, cu-acest alai,

Să-l jucaţi, că de nu-i bai!

şi-atunci, poate mai vedem,

Crezare dacă vă dăm!

Cartea priveşte poezia nunţii din zona Fisculaşului, acolo unde la nunta tradiţională participau doi starosti – unul al mirelui şi unul din partea miresei. Cartea se vrea a fi un dialog între cei doi starosti, în momentul în care se întâlnesc cele două alaiuri. O ,,bătălie” cu vorbe desfăşurată sau făcută de starostele fiecărui alai. Aici, o dată cu întâlnirea celor două alaiuri, are loc desăvârşirea ritualului din poezia nunţii.   

7.      JANDARMERIA MARAMUREŞEANĂ – TRADIŢII ŞI PERSPECTIVE, Editura Universităţii de Nord, Baia Mare, 2009.

În cooperare cu alţi autori – printre alţii: general de brigadă Lucian Vasile Irimuş – inspectorul şef  al I.J.J. Maramureş, colonel Hossu Ioan – şef de stat major, preot militar drd. Achim Daniel, maior Teglaş Marin şi alte cadre ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ,,Bogdan Vodă”,  Maramureş. 

Lucrarea se doreşte a fi o incursiune în monografia Jandarmeriei Române – de la înfiinţare şi până în prezent, o definire a structurii jandarmeriei.

INIMĂ DE JANDARM

atunci când bătrân eu voi fi

pentru că şi asta se va întâmpla într-o bună zi

tot cu dragoste la tine mă voi gândi

şi asta până într-o ultimă zi

voi fi un bătrân cu părul cărunt

şi te voi iubi la fel de mult

pentru că totul este trecător

într-o zi îţi voi spune adio puişor

va fi o zi frumoasă dintr-un  an

şi în buzunar nu voi avea niciun ban

va fi o zi frumoasă într-o lună

să ne trăieşti mult – jandarmerie bună

am trăit în tine clipe de neuitat

păcat pentru că la poarta unităţii

pe toate le-am lăsat

au trecut ani şi zile şi nopţi

când ne ţineai trezi jandarmerie pe toţi

acuma sunt bătrân dar sufletul mi-e tânăr

gândesc cu bucurie mă uit azi peste umăr

aş vrea s-o iau din loc şi să pornesc la drum

picioarele mă dor îţi spun doar

rămas bun

am stat aici cu tine jandarmii m-au văzut

te las acum cu bine căci vremea a trecut

nu voi uita de tine chiar dacă totul este trecător

mă voi gândi la tine chiar şi când am să mor

la stele mă voi duce şi le voi povesti

c-am fost jandarm în viaţă c-aş vrea a mai trăi

să mă întorc la tine să stau iar în onor

să fiu iar cu colegii să nu fiu trecător

atât de dragă-mi eşti tu JANDARMERIE

aş vrea alt început acuma să mai fie

s-o iau din loc acuma să spun că sunt jandarm

să mai aud comenzi

,,Pluton, pe umăr arm’!”

de-aş fi iar tânăr astăzi la tine-aş alerga

cum alergam pe vremuri jandarmeria mea

picioarele mă dor şi simt cum în onor

eu mă despart de tine uşor uşor uşor

la poarta unităţii las inima şi gândul

să vă gândiţi prieteni

la toţi vă vine rândul

şi-mbătrâniţi în vreme la pensie voi ieşiţi

gândiţi-vă cu toţii voi cei prezenţi aici

şi-acum la despărţire vă las un gând curat

mă uit în urma mea mă uit la ce-am lăsat

stând mă gândesc la toate mă rog să fiu iertat

şi chiar dacă pe unii poate i-am supărat

aici îmi cer iertare vă spun ca s-auziţi

îmi iau la revedere şi va zic

să trăiţi!

Material furnizat biroul de presa al Jandarmeriei Maramures