În urmă cu 97 de ani, în ziua de 1 decembrie 1918, s-a desfăşurat momentul astral al istoriei neamului românesc, desăvârşirea unităţii naţionale prin unirea Transilvaniei cu România.
Actul măreţ desfăşurat în străvechea cetate Alba Iulia a fost posibil datorită conjuncturii favorabile create de participarea Românei la Primul Război Mondial, considerat războiul reîntregirii pentru români, de unirea Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918) şi a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) cu România.
În Transilvania, teritoriu încorporat la cea dată Monarhiei austro-ungare, nucleul de organizare l-a constituit Consiliul Naţional Român Central cu sediul la Arad, înfiinţat la începutul lunii noiembrie 1918 şi avându-l preşedinte pe Ştefan Cicio Pop. Potrivit programului elaborat de acest organism coagulant al idealurilor naţionale româneşti, pe teritoriul actualului judeţ Maramureş s-au constituit două structuri locale: Consiliul Naţional Comitatens Satu Mare, în oraşul Baia Mare, la 12 noiembrie 1918, respectiv Consiliul Naţional Comitatens Maramureş, în Sighet, la 22 noiembrie 1918. La 11 noiembrie 1918, în Apelul de constituire a Consiliului Naţional Comitatens Maramureş se afirma: „Fraţi români maramureşeni! Au căzut lanţurile robiei de veacuri, a sosit ceasul măreţ al eliberării. O lume nouă îşi ia astăzi fiinţa din ruinele trecutului şi soarele dreptăţii a răsărit biruitor pe cerul nostru”.
În contextul internaţional, desfăşurarea evenimentelor din toamna anului de graţie 1918 a permis convocarea în cel mai scurt timp posibil a unei reprezentanţe naţionale care să decidă în mod democratic soarta teritoriilor româneşti de dincoace de Carpaţi. Astfel s-a luat decizia desfăşurării Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918. Au urmat alegerile la nivelul circumscripţiilor electorale existente şi a alegerii delegaţilor oficiali pentru Alba Iulia, aceştia urmând să reprezinte toate categoriile sociale.
Din cei 1.228 de delegaţi cu credenţional (împuterniciri) ce s-au aflat la Alba Iulia, 60 de reprezentanţi au plecat din actualul judeţ Maramureş. În fruntea acestei impunătoare delegaţii s-a aflat marele tribun, octogenarul George Pop de Băseşti, semnatarul Rezoluţiei Unirii şi preşedintele de onoare a Marii Adunări Naţionale.
Drumul spre Alba Iulia şi emoţiile profunde ale maramureşenilor participanţi la „ziua cea mai aleasă” din istoria neamului românesc sunt reflectate în articolele „22 Novembre” şi „Drumul spre Alba Iulia”, publicate de învăţătorul Ioan Bilţiu Dăncuş în ziarul „Sfatul” apărut la Sighetu Marmaţiei.
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș