Papa Benedict al XVI-lea îşi anunţă retragerea din funcţie începând cu 28 februarie, informează agenţia italiană ANSA. Potrivit sursei citate anunţul a fost făcut chiar de Suveranul Pontif, în limba latină, în timpul unei adunări pentru canonizarea martirilor din Otranto.
Papa Benedict al XVI-lea va demisiona pe 28 februarie la ora 20.00. Papa afirma ca nu mai are „forta” sa conduca Biserica din cauza varstei sale, dupa cum arata o declaratie oficiala de presa citata de agentia AFP. AFP scrie ca de la acel moment postul va fi declarat vacant si va incepe procedura de alegere a unui nou Papa.
„Papa a anunţat că va renunţa la ministerul său la ora 20.00 (21.00 ora României), la 28 februarie. Atunci va începe perioada «sede vacante» (locul vacant)”, a precizat purtătorul de cuvânt Federico Lombardi, într-un anunţ fără precedent în istoria Bisericii Catolice.

„Papa a anunţat că va renunţa la ministerul său la ora 20.00 (21.00 ora României), la 28 februarie. Atunci va începe perioada «sede vacante» (locul vacant)”, a precizat purtătorul de cuvânt Federico Lombardi, într-un anunţ fără precedent în istoria Bisericii Catolice.

În anunţul în latină, tradus ulterior de către Vatican, Benedict al XVI-lea, în vârstă de 85 de ani, a spus că a „ajuns la certitudinea că forţele (sale), din cauza vârstei („ingravescentem aetatem” în latină), nu mai sunt apte pentru a exercita adecvat ministerul” de Papă şi Episcop al Romei.

El a făcurt acest anunţ într-o sală a Palatului Apostolic, în cursul unui consistoriu, la Vatican, pentru canonizarea martirilor din Otranto

„În lumea de astăzi, supusă unor schimbări rapide şi agitată de probleme de mare importanţă pentru viaţa credinţei, pentru a conduce barca Sfântului Petru şi a propovădui Evanghelia, forţa corpului şi a spiritului sunt la fel de necesare”, a spus Papa.

Vaticanul anunţă „un nou Papă pentru Paşti”

„Ar trebui să avem un nou Papă pentru Paşti”, a declarat în cadrul unei întâlniri cu presa părintele Federico Lombardi, adăugând că un conclav ar urma să fie organizat în următoarele 15-20 de zile după demisie. Benedict al XVI-lea, care are 85 de ani şi nu va participa la conclav, urmează să se retragă într-o mănăstire din incinta Vaticanului, după un sejur iniţial în reşedinţa papală de vară din Castel Gandolfo, în apropiere de Roma.

În timpul pontificatului de opt ani, Benedict al XVI-lea s-a confruntat cu un scandal de abuzuri de pedofilie în rândul clerului, cea mai profundă criză a Bisericii contemporane.

Anul trecut, el a fost nevoit să facă faţă, în interiorul Vaticanului, unui scandal de scurgeri de informaţii confidenţiale care a condus la condamnarea majordomului său, Paolo Gabriele, un simptom al nemulţumirilor şi divergenţelor din cadrul Curiei, dar şi o trădare personală, care l-a afectat mult pe Joseph Ratzinger.

Papa a adăugat că forţa i-a „slăbit, în ultimele luni”. „Într-o asemenea măsură, că trebuie să îmi recunosc incapacitatea de a administra bine ministerul care mi-a fost încredinţat”, a continuat el.

Într-o carte-interviu intitulată „Lumina lumii”, publicată în 2010, Papa a vorbit despre posibilitatea demisiei în cazul în care nu se va mai simţi în stare să continue.

Răspunzând unei întrebări a jurnalistului german Peter Seewald, Benedict al XVI-lea a declarat că un papă „are dreptul şi, în funcţie de circumstanţe, datoria să se retragă” dacă simte că forţele sale „fizice, psihologice şi spirituale” îi scad.

Într-o conferinţă de presă, Lombardi a recunsocut că „Papa ne-a luat puţin prin surprindere, în plus într-o zi de sărbătoare pentru Vatican”.

În opinia sa, Papa a „profitat de ocazia că un număr mare de cardinali s-a reunit la Roma” în cadrul consistoriului. „Cei mai mulţi nu au fost informaţi în avans”, a dat asigurări Lombardi.

El a subliniat că Papa, „în transparenţa şi onestitatea sa a constatat el-însuşi” starea sa. „Noi am notat, şi noi, această oboseală, în ultima perioadă; exista un dezechilibru între forţele sale şi efortul necesar”, a adăugat Lomardi.

Singurul precedent în istoria Bisericii, Celestin al V-lea, a abdicat din funcţie imediat după ce a fost întronizat, în 1294. El a trăit izolat până la desemnarea sa ca Papă şi nu se simţea pregătit să îşi asume acest rol în Biserică.

Pentru a-şi exprima surpriza, decanul cardinalilor, monseniorul Angelo Sodano, a vorbit despre un „trăznet pe cerul senin”.

Premierul italian demisionar Mario Monti s-a declarat, de asemenea, „foarte zguduit de acest anunţ neaşteptat”. Preşedintele francez François Hollande a calificat decizia Papei ca „eminamente respectabilă”.

Germania, ţara de origine a cardinalului Joseph Ratzinger şi-a exprimat „respectul” şi „recunoştinţa” faţă de Papă, care „a condus Biserica aşa cum a făcut-o el timp de opt ani”.

Iata mai jos declaratia Papei, postata pe site-ul greco-catolica.org

„Dragi frati, v-am convocat pentru acest Consistoriu, nu doar pentru cele trei canonizari, ci si pentru a va comunica o decizie de mare importanta pentru viata Bisericii. Dupa ce mi-am examinat in mod repetat constiinta inaintea lui Dumnezeu, am ajuns la certitudinea ca puterile mele, datorita varstei avansate, nu mai sunt potrivite pentru o exercitare adecvata a ministerului petrin.

Sunt constient ca acest minister, datorita naturii lui spirituale esentiale, trebuie sa fie indeplinit nu doar prin cuvinte si fapte, ci si prin rugaciune si suferinta. Cu toate acestea, in lumea de astazi, supusa la atat de multe schimbari rapide si zguduita de intrebari de profunda relevanta pentru viata de credinta, pentru a conduce barca Sfantului Petru si pentru a proclama Evanghelia, sunt necesare atat puterea mintii cat si a trupului, putere care in ultimele luni s-a deteriorat in mine pana acolo incat a trebuit sa imi recunosc incapacitatea de a indeplini in mod adecvat slujirea incredintata mie.

De aceea, si fiind constient de gravitatea acestui act, in deplina libertate declar ca renunt la ministerul de Episcop al Romei, Succesor al Sfantului Petru, incredintat mie de Cardinali in 19 aprilie 2005, astfel ca, de la 28 februarie 2013, ora 20.00, Scaunul Romei, Scaunul Sfantului Petru, va fi vacant si un Conclav pentru alegerea noului Pontif Suprem va trebui sa fie convocat de cei care au competenta sa faca aceasta.

Iubiti frati, va multumesc sincer pentru toata iubirea si munca cu care m-ati sustinut in slujirea mea si cer iertare pentru toate defectele mele. Iar acum, sa incredintam Sfanta Biserica grijii Pastorului nostru Suprem, Domnul nostru Isus Cristos, si sa o imploram pe Preasfanta Sa Mama Maria, pentru ca ea sa ii asiste pe Parintii Cardinali, cu grija ei materna, in alegerea unui nou Pontif Suprem. In ceea ce ma priveste, doresc de asemenea sa slujesc cu devotament Sfanta Biserica a lui Dumnezeu in viitor, printr-o viata dedicata rugaciunii”.

Născut la 16 aprilie 1927, într-o familie modestă din foarte catolicul land Bavaria, la Marktl-am-Inn, Joseph Ratzinger i-a succedat foarte charismaticului Papă Ioan Paul al II-lea, la 19 aprilie 2005, la vârsta de 78 de ani, după ce a condus timp de aproape un sfert de secol Congregaţia pentru Doctrina Credinţei.

Ultimul Papă care s-a retras a fost Grigore al XII-lea, care a renunţat la papalitate la Consiliul de la Konstanz, din 1415, redevenind Cardinal. Aceasta se întâmpla în timpul schismei din Apus, când Biserica avea trei bărbaţi diferiţi ce pretindeau a fi Papi.

Un alt papă care s-a retras a fost Celestin al V-lea, ales în 1294, în circumstanţe neclare. După cinci luni, Celestin şi-a anunţat demisia în faţa Colegiului Cardinalilor, motivând că era prea bătrân, bolnav şi nepriceput pentru această sarcină.

În timpul reuniunii Colegiului Cardinalilor care l-a desemnat drept successor pe Bonifaciu al VIII-lea, unii dintre aceştia au susţinut că Celestin al V-lea a fost obligat să se retragă. Alţii au sugerat că legătura dintre Papa şi Biserică este ca uniunea maritală, ce nu poate fi dizolvată decât prin moarte.

Înintea lui Celestin al V-lea,  au mai fost şi alţi Pontifi romani care s-au retras, în circumstanţe neclare.

În 653, Papa Martin I a fost arestat şi exilat de către împăratul bizantin. În aceste condiţii a fost succerdat de Papa Eugen I. Trei sute de ani mai târziu, în 964, la o lună de la numire, Papa Benedict al V-lea  a fost destituit de împăratul german Otto I.

Mai sunt şi alţi Suverani Pontifi care s-au retras sau au fost destituiţi în condiţii mai puţini cunoscute. Despre Papa Ioan al XVIII-lea se ştie doar că a murit în 1009 ca simplu călugăr. Un alt caz este al Papei  Silvestru al III-lea, expulzat de rivalul său, Benedict al IX-lea, în 1045, care s-a retras în propria Dieceză. Câteva luni mai târziu, Papa Bendict al IX-lea însuşi a abdicat în favoarea lui Grigore al VI-lea.