UN PERICOL PENTRU CEI CARE ÎL TRAVERSEAZĂ Au trecut patru ani de când autoritățile române anunțau construirea unui al doilea pod peste Tisa, care să facă legătura cu Ucraina.
Proiectul este acum în moarte clinică, iar șansele de resuscitare sunt foarte mici. Singurul pod aflat în picioare, cel dintre Sighetu Marmației și Solotvino, este găurit și periculos pentru cei care îl traversează.
O metaforă, poate, pentru cum arată relațiile româno-ucrainene după controversata lege a Educației adoptată recent la Kiev.
La capătul din Ucraina al podului peste râul Tisa, un tată renunță la bagaje și își ia în brațe copilul, scrie Libertatea.
Ceilalți pietoni îi strigă să nu-l lase pe cel mic singur. Podul din lemn este o cursă cu capcane. Șubred, plin de găuri și peticit pe alocuri cu scânduri.
A fost inaugurat în urmă cu zece ani, în prezența președintelui român de atunci, Traian Băsescu, și a celui ucrainean, Viktor Iușcenco.
Cele două țări au vrut ca elementul de infrastructură să aibă o valoare simbolică și economică puternică. Nu a răspuns așteptărilor pentru a doua parte.
Are o singură bandă de mers și nu suportă vehicule mai grele de 3,5 tone.
,,S-a demarat o procedură de renovare. N-am fost să văd, dar știu că se pune lemnărie nouă. Problema este circulația rutieră”, a declarat, pentru Libertatea, prefectul de Maramureș, Vasile Moldovan.
Al doilea pod a rămas doar o promisiune
În 2013, guvernul României vorbea pentru prima oară despre ridicarea unui al doilea pod peste Tisa, în zona Teplița, tot din Sighetu Marmației.
Fostul prefect de Maramureș, Anton Rohian, spunea că ,,podul va fi unul cu patru benzi, două dus și două întors.
Va avea o lungime de 240 m, cu 900 m până la legătura cu DN 18, iar pe partea ucraineană vor fi 1.200 m până la legătura cu Drumul Naţional 09.
Părţii ucrainene i-au fost prezentate trei variante de construcţie a podului”.
Importanța construcției este descrisă pe larg într-un memoriu de prezentare al Ministerului Mediului, publicat pe site-ul instituției în martie 2016.
Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicație moderne, cu implicații în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creșterii siguranței traficului, micșorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelurile în zonele tranzitate în prezent și scurtarea legăturilor rutiere cu Rusia, Țările Baltice, Polonia, Ungaria și Slovacia.
Pentru finanțarea proiectului pot fi utilizate instrumente structurale, respectiv Fondul de coeziune, Fondurile structurale și alte surse de finanţare (surse bugetare).
Pod Romania-Ucraina.
Continuarea AICI
