Creator al unor personaje de legendă, Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în South Bronx, New York. A copilărit într-un cartier sărac în apropiere de Bronx. Una dintre activitățile sale preferate din acea perioadă era să repete scene și să imite voci din filme.
La vârsta de 14 ani, a jucat la Teatrul Elsmene în piesa Pescărușul de Cehov. Cu această ocazie, s-a hotărât să urmeze și studii în domeniu însă după o perioadă a renunțat la ele.
Potrivit imdb.com, în 1966 a fost acceptat de renumitul Studio Actor’s unde a studiat sub îndrumarea profesorului Lee Strasberg. A fost apreciat drept cel mai bun actor al sezonului pentru stagiunea 1967-1968 cu piesa The Indian Wants the Bronx, jucată pe Broadway pentru care a fost recompensat cu un premiu Obie. Ulterior a câștigat un premiu Tony pentru Does the Tiger Wear a Necktie?
Debutul cinematografic l-a avut în 1969, în filmul Me, Natalie, urmat de pelicula Panic in Needle Park (1971) unde a jucat rolul unui drogat.
Rolul lui Michael Corleone din The Godfather (1972) a fost unul dintre cele mai impresionante, fiindu-i oferit în defavoarea actorilor Robert Redford, Warren Beatty, Jack Nicholson, Ryan O’Neal, Robert De Niro. Acest rol i-a adus nu doar celebritatea, ci și o nominalizare pentru Premiul Oscar.
Potrivit cinemagia.ro, Al Pacino nu a fost tentat să joace în roluri comerciale care ar fi putut să-i garanteze sume importante de bani, ci a preferat să joace în filme care să-l facă remarcat, între care amintim rolurile din Serpico (1973) și Dog Day Afternoon (1975). Trei ani la rând a fost nominalizat pentru cel mai bun actor la premiul Academiei. Au urmat rolurile din „Bobby Deerfield” (1977) și din „And Justice for All” (1979), cel din urmă aducându-i încă o nominalizare la premiul Academiei pentru cel mai bun actor; „Cruising” (1980); „Author! Author!” (1982); „Scarface” (1993); „Revolution” (1985).
În 1989 a jucat rolul unui polițist alcoolic în pelicula „Sea of Love”. Un an mai târziu a jucat în „The Godfather: Part III” și primul său rol de comedie în „Dick Tracy” care i-a adus o altă nominalizare la premiul Academiei pentru cel mai bun actor și în 1992 o nominalizare pentru pelicula „Glengarry Glen Ross”. Tot în 1992 a câștigat premiul Academiei pentru cel mai bun actor pentru celebrul rol din „Scent of a Woman”.
A jucat și roluri mai puțin inspirate, contrabalansate de succese precum „Scarface” (1983), „Carlito’s Way” (1993), „Heat” (1995), „City Hall” (1996), „Donnie Brasco” (1997), „The Devil’s Advocate” (1997).
În anii 2000, a jucat într-o serie de succese teatrale între care amintim „The Merchant of Venice” (2004), „Ocean Thirteen” (2007), în miniseriile de televiziune „Angels in America” (2003) – premiul Emmy pentru cel mai bun actor și Globul de Aur pentru cel mai bun actor într-o mini serie. Dintre filmele sale mai amintim: „Two for the Money” (2005), „Righteous Kill” (2008), „You Don’t Know Jack” (2010), ”The Son of No One” (2011), „Stand Up Guys” (2012), „Manglehorn” (2014), „The Humbling” (2014).
Cel mai recent film, intitulat Danny Collins (2015), este inspirat de evenimente petrecute în realitate. Danny Collins, un cântăreț rock care a cunoscut faima în anii ’70 și care deși ajuns la bătrânețe nu vrea să renunțe la plăcerile vieții de star rock. Când impresarul său, interpretat de actorul Christopher Plummer, descoperă că celebrul John Lennon i-a trimis lui Collins o scrisoare în urmă cu 40 de ani, eroul începe o emoționantă călătorie care îi readuce aproape membrii familiei și îl face să o ia din nou de la capăt.
