TURISM. Cimitirul Vesel de la Săpânța este printre cele mai mari atracții din județul Maramureș, indiferent de anotimp, atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini, a declarat președintele Asociației Naționale de Turism Rural Ecologic și Cultural (ANTREC) – filiala Maramureș, Livia Sima.
„Cimitirul Vesel din Săpânța, localitate situată în vecinătatea graniței româno-ucrainene, aproape de râul Tisa, e unul dintre cele mai vizitate obiective din județul Maramureș, indiferent de anotimp. Atât turiștii români, dar și cei străini încearcă să poposească preț de câteva ore în localitate pentru a admira și a se amuza de epitafurile în versuri de pe crucile cimitirului. Cred, fără să greșesc, Cimitirul Vesel e deja un brand al Maramureșului, dar și al României, parte a patrimoniului universal care deja s-a înscris în majoritatea ofertelor turistice atât interne cât și externe. Anual, remarcăm un interes sporit din partea turiștilor de a vizita cimitirul, dar și o creștere a numărului de localnici în a practica un turism civilizat așa cum stă bine unui sat maramureșan”, a spus Livia Sima.
Potrivit acesteia, localnicii din Săpânța, grație numărului crescut de turiști, au repornit micile ateliere meșteșugărești, iar la porțile unor gospodării sunt expuse pentru a fi cumpărate cergi din lână, țesături diverse, dar și o serie de obiecte de uz casnic, îndeosebi folosite în bucătărie.
„Turismul a reanimat munca meșterilor populari din comună, meșteri care acordă o atenție foarte mare confecționării cergilor din lână, un fel de pături groase, cergi de diferite mărimi și dimensiuni cu motive populare, fețe de masă, prosoape de uz casnic, prosoape decorative pentru perete pentru cei care se gândesc să amenajeze acasă o bucătărie în stil rustic. Țeserea covoarelor e muncă manuală și aparține femeilor pe când confecționarea unor obiecte de decor e muncă exclusiv a bărbaților care au o astfel de preocupare. Partea bună e că după ani mulți de tatonare, meșterii populari din Săpânța au înțeles că tradițiile populare, respectiv obiecte de mare preț cândva în gospodărie pot fi aducătoare de venituri mulțumitoare, firește dacă se muncește constant”, a afirmat reprezentanta ANTREC Maramureș.
Ea a informat că tradiția crucilor cu epitafuri, adică versuri, „unele cu aspect hazos la adresa celui decedat” a fost lansată prin anul 1935 de localnicul Ioan Stan Pătrăș, moștenirea sa fiind continuată de un ucenic al său. Crucile din lemn mai atrag atenția și prin coloritul uneori strident, dar în care predomină culoarea albastră și desenele cât mai expresive.
„Turiștii străini care ajung în Săpânța își continuă circuitul vizitând diferite mănăstiri din Moldova și Delta Dunării”, a mai spus Livia Sima.
Sursa info
