Trei evenimente culturale importante s-au desfăşurat în weekend-ul trecut în Borşa. Este vorba despre „Hora la Prislop”, „Întâlnirea borşenilor de pretutindeni” şi lansarea celui de-al treilea volum al cărţii „Rădăcini – o istorie a Borşei în imagini”, a autoarei Tinuţa Grec. Toate cele trei proiecte au beneficiat de sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean Maramureş.
„Hora la Prislop” a ajuns în acest an la cea de-a 47-a ediţie, anul de debut al evenimentului fiind 1968. Evenimentul a reunit in acest an ansambluri şi artişti din cele trei judeţe care se întâlnesc în Pasul Prislop si anume Maramureş, Suceava şi Bistriţa Năsăud. Potrivit Consiliului Judetean Maramures, ediţia din acest an a debutat cu slujba religioasă de la Mănăstirea din Pasul Prislop, continuând cu parada portului popular, cu momentul deschiderii oficiale, urmat de un amplu program artistic.
Pe scenă au evoluat in aplauzele celor prezenti ansamblurile „Cercănelul” – Borşa, „Vasile Lucaciu” – Şişeşti, „Doina Lăpuşului” – Lăpuş, „Mestecănişul” – Giuleşti, „Muguraşii” – Săcălăşeni, „Cireşarii” – Coruia, „Mugurelul” – Sighetu Marmaţiei, „Răzeşii” – Baia – Suceava, „Plaiurile Pojorâtei” – Suceava, Grupul „Prislopul” – Borşa şi soliştii vocali Ioana Bozga, Mihaela Mihali, Ion Grec.
„Întâlnirea borşenilor de pretutindeni” este la cea de-a doua ediţie şi a adunat la un loc pe mulţi dintre cei care sunt plecaţi în străinătate şi se întorc vara pentru o lună acasă. La eveniment au concertat: Shift, Adriana Rusu şi Boghean Band. N-a lipsit focul de tabără şi concertul de muzică folk.
Lansarea celui de-al treilea volum al cărţii „Rădăcini – o istorie a Borşei în imagini”, semnata Tinuta Grec a avut parte de o asistenţă specială, la eveniment fiind prezent şi primarul oraşului Asolo din Italia – Mauro Migliorini. Vizita delegaţiei este un pas important spre înfrăţirea celor două oraşe. Anul trecut, primarul Mauro Migliorini şi primarul Borşei, Ioan Sorin Timiş, au semnat la Asolo Acordul de Colaborare între Borşa şi oraşul italian, acord premergător înfrăţirii.
Cartea Tinuţei Grec păstrează structura primelor volume apărute în 2011 şi 2014, accentuând câteva aspecte mai puţin reprezentate în primele două volume. Un capitol important este dedicat mineritului şi activităţilor culturale, artistice şi sportive din Baia Borşa. Volumul mai cuprinde informaţii şi imagini inedite referitoare la descoperirile arheologice de pe raza localităţii, cele mai vechi fotografii cu Borşa, precum şi alte date de istorie locală, în aproximativ 800 de fotografii.
