Sursa foto: Shutterstock
Imaginea se descarcă aici.
Nu este ușor să faci diferența între traducerile simple, legalizate sau autorizate, pentru cei mai mulți dintre noi diferența dintre aceste acte este dificil de făcut. Explicăm, în acest articol, ce sunt aceste traduceri și care sunt asemanarile si deosebirile dintre ele.
Traducerile simple
Traducerile simple sunt acele traduceri care nu necesită nici o ștampilă și nici semnătura unui traducător autorizat de Ministerul Justiției. Este vorba despre traduceri care nu necesită o recunoaștere a competenței traducătorului. Poate fi vorba despre traducerea unor lucrări academice, iar într-un astfel de caz nu este nevoie de semnătura unui traducător autorizat.
Traducerile autorizate
Traducerile autorizate/autentificate pot fi realizate numai de către un traducător autorizat, adică recunoscut de Ministerul Justiției. Această autoritate certifică competența respectivului traducător de a realiza traduceri, sau de a face interpretări în și dintr-o anumită limbă. O traducere simplă poate să fie ulterior autorizată, adică verificată de un traducător autorizat. Acesta va evalua corectitudinea traducerii. Traducerea este certificată de traducător prin specimenul de semnătură și prin ștampilă. Iată exemple de traduceri autorizate:
- traduceri tehnice;
- traduceri juridice;
- traduceri economice;
- traducere acte de studii;
- traduceri medicale.
În general, avem nevoie de o traducere autorizată atunci când documentul trebuie depus la o autoritate sau la o instituție: minister, primărie, prefectură, casă de asigurări de sănătate, casă de pensii, poliție, serviciul pașapoarte, universitate.
Traducerile legalizate
Traducerile legalizate în București se fac numai în baza traducerilor autorizate. Cu alte cuvinte, numai o traducere autorizată poate să fie ulterior legalizată la notar (este vorba despre certificarea conformității traducerii cu textul original). Acesta este motivul pentru care notarul, pentru a legaliza traducerea, are nevoie de documentele în original, dar de asemenea și de traducerea autorizată, adică realizată de un traducător autorizat de Ministerul Justiției.
Tipuri de traduceri care necesită legalizare sunt următoarele:
- diverse tipuri de contracte;
- documente de transport;
- facturi;
- certificate de naștere;
- certificate de căsătorie;
- permise auto;
- diplome;
- certificate școlare;
- declarații.
Supralegalizarea actelor (apostilarea)
Pentru a produce efecte juridice pe teritoriul unui stat care nu face parte din Convenția de la Haga, actele oficiale autorizate și legalizate trebuie supralegalizate de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este o modalitate de a preveni falsificarea actelor.
În general, pentru documentele care sunt eliberate de instituții naționale din spațiul Uniunii Europene (UE), dacă nu s-a specificat altfel, se acceptă o traducere autorizată. În cazul țărilor din afara UE este nevoie de traduceri legalizate, sau apostilate.
Ce trebuie să reții
Atunci când ai nevoie de o traducere, trebuie să știi ce fel de traducere ți se solicită. Există deosebiri între o traducere simplă, o traducere autorizată și o traducere legalizată. De asemenea, costul unei traduceri diferă în funcție de tipul acesteia. Este important de știut că nu poți folosi un tip de traducere în locul altuia, de aceea trebuie să știi de la început care este documentul de care ai nevoie.