Pregătirile pentru ziua de Paşte în satul maramureşean încep odată cu intrarea în Postul Mare.
Purtarea, mâncările de post şi portul popular în această perioadă scot în evidenţă simplitatea şi smerenia omului. În aceste şapte săptămâni de post, portul este unul specific acestei perioade fiind unul de doliu; femeile la biserică mai poartă şi astăzi pânzături şi sumene de culori închise, renunţând la culorile vii sau la cojoc. Mai sunt bătrâne care pe toată perioada postului poartă părul despletit ( femeile din sat nu îşi despletesc părul decât atunci cand jelesc pe cineva, de obicei la înmormântare).
Începând din Joia Mare, se fac ultimele pregătiri. Fiecare găzdoaie îşi are rânduiala ei. Unele femei fac în această zi prăjiturile, celelalte preparate urmând a fi pregătite în Sâmbăta de Paşte, din dorinţa de a fi toate proaspete şi bune.
Vinerea Mare este considerată o zi de jale, prin urmare în acestă zi fiecare gospodar ştie că nu trebuie să iasă la lucrul câmpului, odinioară nu se înjugau boii sau caii. Femeia nu coace în cuptor, se lucrează cum se spune prin această zonă, doar lucruri uşoare.
Sâmbăta dimineaţa, prima dată se face aluatul pentru pască, în acest timp bărbatul casei taie mielul. După ce s-a pus pasca la copt şi cozonacii în cuptior, se umple mielul, acesta fiind pus la sfârşit în cuptor dupa ce s-a scos pasca, pentru că este foarte încins şi numai bun de prăjit drobul. Tot în această zi se vopsesc ouăle cu coji de ceapă, fie simplu, fie se decorează cu forme din frunze sau flori.
Noaptea de Înviere scoate în evidenţă legătura omului cu morţii deoarece fiecare mormânt este curăţat şi îi sunt puse lumânări.
Ziua de Paşte este un eveniment cu totul special; pe lângă reunirea întregului sat la biserică, este îmbrăcat şi portul popular care este purtat cu mare drag în satele de pe Valea Cosăului în această zi de Paşte. Fiecare vine cu ce are mai frumos la sfânta biserică.
În unele sate bărbaţii sunt cei care duc traista cu bucate la sfinţit iar în alte sate femeile sunt cele care îndeplinesc această sarcină. Important este ca în interiorul ei să fie pască, vin, drob, cârnaţ, şold, ouă, sare, usturoi, toate aşezate cu mare atenţie în traistă de găzdoaia casei. Fiecare femeie se străduieşte ca în această zi sa fie în rând cu oameni cum se spune, adică să îi fie pregătită traista după rânduiala satului pentru a nu fi de râs. După terminarea slujbei, cel sau cea care are traista se străduieşte să fugă cât de repede poate acasă pentru a fi primul la toate în acel an.
Ajungând acasă se dă din pasca sfinţită marhălor, apoi familia începe a mânca pască cu vin, usturoi şi pe urmă celelalte. Prin aceste locuri se ştie că în ziua de Paşte nu este bine să mergi la alte case, resturile de mâncare nu se aruncă ci se dau la animale iar cojile de la ouă sunt păstrate pentru întregul an.
Măriuca Verdeș
Sursa: facebook/visitbaiasprie
