În 2011 conducerea Centrului Romilor pentru Interventie Socială şi Studii – Romani Criss, a formulat o acţiune în contencios administrativ la Tribunalul Bucureşti, datoratăconstruirii de către municipalitatea băimăreană a unui gard de protecţie la blocurile socialede pe str. Horea, acţiunea fiind formulată împotriva primarului Cătălin Cherecheş. TribunalulBucureşti, prin sentinţa civilă nr.4506 a respins cererea formulată împotriva edilului băimărean, obligând Romani Criss la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 1.170 de lei.
Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei bucureştene, sub nr.75955/3/2011, reclamanta Romani Criss, în contradictoriu cu pârâtul, Primarul Municipiului Baia Mare, a solicitat anularea autorizaţiei de construire emisă de municpalitatea băimăreană şi obligarea la demolarea împrejmuirii efectuate pe str. Horea nr.46A şi nr.46B, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, cei de la Romanii Criss au denaturat realitatea spunând: „Pârâtul a dispus edificarea unui gard de 3 metri înălţime pentru a despărţi o comunitate de romi de restul localnicilor, iar autorizaţia emisă în acest sens este nelegală”. Şi astea cu toate că acel gard de protecţie are 1,5 metri. Tribunalul Bucureşti a analizat situaţia prin documentele depuse la dosar, din care reiese că municipalitatea putea să facă ce doreşte pe terenul aflat în proprietatea Băii Mari.
Iată ce a spus instanţa: „Atât blocurile împrejmuite, locuinţele sociale situate pe str. Horea la nr.46A şi nr.46B, cât şi terenul pe care s-a autorizat edificarea gardului fac parte din domeniul privat al municipiului Baia Mare, după cum rezultă din certificatul de urbanism. În aceste condiţii, nu mai era nevoie de acordul vreunui alt proprietar al imobilului, aşa cum a afirmat reclamanta (…) Sunt nefondate susţinerile reclamantei”.

În ceea ce priveşte acuzaţiile celor de la Romani Criss, instanţa bucureşteană a decis că sunt nefondate. Iată ce se arată în deliberarea completului de judecată a Tribunalului Bucureşti: „Împrejmuirea propriei proprietăţi în condiţiile în care nu este împiedicat accesul la locuinţele în care sunt stabilite persoane de etnie romă nu poate prezenta prin ea însăşi o măsură discriminatorie. Din planşele foto depuse la dosar rezultă că zidul este o construcţie normală pentru administrarea unei proprietăţi şi chiar necesară în condiţiile în care imobilele se află în imediata apropiere a unei şosele cu circulaţie intensă. (…) Tribunalul consideră că nu s-a dovedit de către reclamantă vreo încălcare a dispoziţiilor legale la emiterea autorizaţiei de construire şi nici existenţa vreunei dispoziţii în autorizaţia de construire contestată care să permită efectuarea unor astfel de lucrări cu vătâmarea drepturilor minorităţii rome (…) deci acţiunea este neîntemeiată şi va fi respinsă”.

Primarul ar putea da în judecată Romani Criss pentru prejudicii de imagine

Încă de la primele demersuri de a ridica acest gard de protecţie, pentru a împiedica accidentele mortale a căror victime au ajuns copii, dar şi a proiectului care prevede mutarea romilor din zonele ocupate ilegal de către aceştia, în alte locuri unde pot avea acces la utilităţi şi şansa de a fi integraţi în societate, primarul Cătălin Cherecheş a fost acuzat în repetate rânduri de discriminare. Deşi nefondate, aceste acuzaţii au adus un prejudiciu de imagine cât se poate de mare atât edilului băimărean, cât şi municipiului Baia Mare, fapt pentru care primarul Cherecheş se gândeşte serios să îi dea în judecată pe cei de la Romani Criss.

„În pofida faptului că şi-au permis să mă acuze de diverse atrocităţi, pe care instanţele de judecată le declină pe rând a fi nefondate, aceşti indivizi care sunt doar nişte căpuşe care se hrănesc din fondurile pe care le obţin de la comunitatea eueopeană şi pe care nu le folosesc pentru a-i ajuta pe romi, au adus grave prejudicii imaginii mele, dar şi municipiului Baia Mare. Am ales să mă axez, indiferent de ce scandaluri au provocat aceştia, pe proiectele mele pentru rezolvarea problemei romilor, însă încep să mă satur. Mă gândesc serios să îi dau în judecată, să le cer despăgubiri materiale şi morale, poate se vor învăţa minte că nu pot minţi cu neruşinare şi că nu pot prejudicia imaginea unui om şi a unei comunităţi întregi fără să plătească scump pentru asta. În ceea ce priveşte decizia Tribunalului Bucureşti, consider că încă o dată, justiţia din România şi-a făcut treaba ” a declarat Cătălin Cherecheş.