Pluralul dă dureri de cap multor străini care vor să învețe limba româna. Dar formele de plural joacă renghiuri și românilor – politicieni și nu numai. „Almanahe”, „succesuri” și „serviciuri” ne vin imediat în minte ca exemple de plurale anapoda, însă asta fiindcă inventatorii lor sunt figuri cunoscute ale scenei politice.

În afara lor, există și alte cuvinte ale căror forme de plural au fost deformate de neglijența vorbitorilor. Cu o lună în urmă, enervat de faptul că pierdusem semnalul TV când îmi erau lumea și filmul mai dragi, am sunat la deranjamente și-am cerut o explicație. Iar explicația a venit sub forma: „A tăiat cineva niște cable”. Iritarea provocată de pierderea filmului nu mi s-a domolit. Dimpotrivă. Dar poate c-aș fi trecut mai ușor peste acest mic pocinog (în fond, filmul avea să se redifuzeze, mai mult ca sigur) dacă persoana de la celălalt capăt al firului mi-ar fi spus: „A tăiat cineva niște cabluri”.

Un alt exemplu vine din lumea tenisului. Un comentator care știe multe despre loburi și passinguri, dar mai are de lucru în materie de exprimare corectă, a furnizat în timpul unui meci de Grand Slam informația că „Serena Williams are două mingii de meci”. Pluralul substantivului „minge” este însă „mingi”, ceea ce înseamnă că „Serena Williams are două mingi de meci”.

Cu vreo trei luni în urmă, întins pe un cearșaf la doi pași de mare, am auzit un tânăr întrebându-și partenera de prosop, de plajă și, probabil, că și de viață: „Pisi, ai idee unde mi-am pus slipii ceilalți?”.

Forma „slipi” nu numai că e incorectă, dar sună oribil. Pluralul lui „slip” e, bineînțeles, „slipuri”. Pe lângă asta, pluralul nu avea ce să caute aici. Întrebarea tânărului distrat ar fi trebuit să fie: „Pisi (mă rog), ai idee unde mi-am pus slipul celălalt?”. Sau, ca să folosim totuși un plural: „Pisi, nu-mi luasem două slipuri?”.

O categorie aparte o reprezintă substantivele cu plural dublu, unde schimbarea formei de plural implică (în majoritatea situațiilor, dar nu chiar în toate) și o schimbare de sens. Așa stau lucrurile în cazul substantivelor „complex” (la plural „complexe”, dar și „complexuri”), raport (la plural „raporturi”, dar și „rapoarte”) sau „timbru” (la plural „timbre”, dar și „timbruri”).

O excepție este substantivul „roată”, unde ambele forme de plural („roți” și „roate”) au același sens, cu precizarea că al doilea plural se întrebuințează în expresii de genul „totul merge ca pe roate” sau „nu vreau să-ți pun bețe-n roate”).

Și adjectivele la plural îi păcălesc uneori pe vorbitorii neatenți. Tocmai de aceea închei cu o rugăminte pentru cei care, adresându-li-se doamnelor sau domnișoarelor pe care le simpatizează, le spun sau le scriu „dragele mele”. Dacă țineți la ele, nu le mai jigniți. Nu le mai spuneți „Navele mele special amenajate cu care se draghează”. Dacă nu știați, asta înseamnă „dragele mele”.

Formula corectă este, desigur, „dragile mele”. Dupa cum pluralul lui „plural” e „plurale”, nu „pluraluri”, cum cred destui semeni de-ai noștri.