ŞTIAI? Ibuprofenul, medicamentul cel mai des utilizat împotriva durerilor şi a inflaţiilor, creşte cu 31% riscul provocării unui stop cardiac dacă este administrat în cantităţi mari şi fără indicaţii de la medic, arată un nou studiu realizat de cercetătorii din Damenarca, scrie The Guardian, citat de Ziarul Financiar.
ŞTIAI? Alte medicamente din aceeaşi gamă de analgezice, cunoscute drept medicamente antiinflamatorii şi nesteroidiane (NSAIDs), prezintă un risc şi mai mare, potrivit aceluiaşi studiu. Diclofenacul, de exemplu, este considerat cel mai periculos, întrucât creşte riscul de stop cardiac cu 51%.
Profesorul Gunnar Gislason de la Universitatea din Copenhaga, care a coordonat studiul, a cerut să se realizeze mai multe controale legate de vânzările de ibuprofen şi alte medicamente NSAIDs.
El spune că permiterea ca aceste medicamente să fie cumpărate fără prescripţie medicală, fără sfaturi de la doctori şi fără restricţii ar trebui să tragă un semnal de alarmă publicului.
“Descoperirile ne reamintesc că medicamentele NSAIDs nu sunt tocmai inofensive. Diclofenacul şi ibuprofenul, două dintre cele mai comune medicamente, sunt asociate cu un risc semnificativ de producere a unui stop cardiac”, adaugă Gunnar Gislason.
Cercetarea a fost realizată pe aproximativ 29.000 de pacienţi care au făcut un stop cardiac între anii 2001 şi 2010 în Danemarca.
Profesorul a mai afirmat că doza maximă de ibuprofen trebuie să fie de maximum 1.200 mg pe zi.
Studiul făcut de cercetătorii din Danemarca nu este singurul care atrage atenţia asupra medicamentelor NSAIDs. În luna semprembrie a anului trecut, un studiu publicat în revista British Medical Journal a arătat că ele sunt asociate şi cu riscul apariţiei unor boli cardiovasculare.
Alte studii au demonstrat faptul că medicamentele NSAIDs produc o schimbare a ritmului cardiac (care poate duce la cedarea inimii) şi la creşterea riscului de atac de cord şi de accident vascular cerebral dacă sunt administrate în cantităţi mari.
“Medicamentele NSAIDs ar trebui folosite cu precauţie şi având indicaţii valide. Ele ar trebui evitate de persoanele care au probleme cardiovasculare. Nu cred că aceste medicamente ar trebui vândute în supermarketuri sau staţii de benzinărie, unde nu se pot oferi sfaturi profesionale în legătură cu modalitatea de administrare”, spune profesorul Gunnar Gislason.
sursa INFO
