Ieri 27 martie a.c, s-au împlinit 95 de ani de când Parlamentul de la Chișinău „Sfatul Țării”, cum e cunoscut în istorie, a votat cu entuziasm Unirea Basarabiei cu Patria Mamă.
Semnul sfânt al Unirii, dat de Basarabia într-o perioadă grea a neamului românesc, a fost urmat și de românii din Bucovina, Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș. Exemplul dat acum 95 de ani de românii moldoveni din Basarabia stă ca un pilon puternic la temelia unității românești, desăvârșită la 1 decembrie 1918.
De aceea Asociația cultural – umanitară Pro Basarabia și Bucovina, filiala „Reîntregirea” din Sighetu Marmației, și-a propus să cinstească această zi memorabilă din istoria noastră, să aducă în fața celor tineri respectul față de lupta pentru unitate națională de-a lungul timpului, să perpetueze sentimentul de mândrie și demnitate națională, de patriotism.
Evenimentul, în organizarea căruia a avut un rol foarte important comisarul șef de poliție dr. Laurențiu Batin, s-a desfășurat la sala Radio din Sighetu Marmației, devenită neîncăpătoare pentru membrii și simpatizanții asociației.
Au fost prezenți atât cei aflați la vârsta senectuții, basarabeni refugiați care își amintesc de acele vremuri tulburi dar mărețe, dar și elevi interesați de istoria țării.
Domnul profesor dr. Dorel Todea, redactor la postul de radio Sighet, a fost o gazdă primitoare, alături de prof. Doina Voina – președintele asociației. Au fost parteneri prof. Marius Voinaghi, prof. dr. Nuțu Roșca, prof. dr. Raluca Voina, prof. Ileana Petrovan. Alături de noi a fost și protopopul Vasile Pop.
Într-o atmosferă solemnă, Marius Voinaghi – profesor de istorie la Colegiul Național Dragoș Vodă, a prezentat evenimentul petrecut acum 95 ani, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă.
În continuare, prof dr. Nuțu Roșca a evocat personalitatea ministrului întregitor Daniel Ciugureanu, erou și martir, care a contribuit la înfăptuirea întregirii unei provincii românești. Acestuia domnul profesor dr. Nuțu Roșca i-a dedicat cartea „Basarabia și ministrul întregitor Daniel Ciugureanu”, care a fost arestat de securitate și dus la închisoarea din Sighetu Marmației. În anul 1950 acesta a decedat în condiții neelucidate.
Daniela Cincilei, născută în Basarabia la Bălți, elevă la Colegiul Național Dragoș Vodă, a recitat versuri din creația lui Dumitru Matcovschi, închinate Basarabiei.
Pe calea undelor, surprizele nu au încetat să apară. A intrat în direct cu noi marele maestru Florin Piersic, care prin vorbele lui a adus un zâmbet pe fețele celor prezenți, explicându-ne că este legat sufletește de județul nostru, de Maramureș.
Actorul Dorel Vișan a recitat prin telefon un „Psalm” din creația lui proprie și tot pe calea undelor ne-a transmis aprecierea lui membrilor asociației și tuturor celor prezenți.
Nu în ultimul rând, a luat cuvântul, din capitala țării, un om de valoare, de cultură, Academicianul Alexandru Surdu preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, care a felicitat organizatorii și participanții pentru strădania de a păstra neatinsă flacăra iubirii de țară. Domnul academician a adresat un îndemn celor tineri, acela de a se strădui să cunoască istoria adevărată, pe care regimul comunist a denaturat-o. Un moment de înaltă trăire a fost cel creat de cunoscuta interpretă de muzică populară Florentina Giurgi, care a cântat un cântec religios, o priceasnă, prin care ne-a arătat că muzica și poezia înalță sufletul.
Privind pe cei din sală, mai ales pe cei tineri, am remarcat emoția care le-a înnobilat chipurile.
Protopopul Vasile Pop a omagiat momentul și a recitat o poezie din anul 1918, găsită în ranița unui ostaș basarabean căzut în luptă, cu speranșa că jertfa nu va mai fi zadarnică.
Activitatea s-a încheiat cu un moment de poezie- muzical, susținut de elevii Colegiului Național Dragoș Vodă, ce a cuprins poezii religioase selectate din creația lui Mihai Eminescu., V. Voiculescu, Nichifor Crainic, precum și cântece, toate convertite într-o rugăciune înălțată în Postul Mare, Creatorului. Iubirea de neam și țară și credința strămoșească au fost pilonii supraviețuirii românilor, a unității naționale.
A fost o zi de neuitat, plină de trăire autentică a sentimentului de mândrie, mândria de a fi român, de speranță pentru cei mai puțini tineri că timpul va fi răbdător cu ei și vom sărbători centenarul Unirii.
