Economistul britanic Angus Deaton este laureatul Premiului Sveriges Riksbank în Ştiinţe Economice 2015 acordat pentru „analiza sa în domeniul consumului, sărăciei şi bunăstării”. Premiul, instituit în anul 1969 de Banca Centrală a Suediei, este acordat de Academia Regală Suedeză după aceleaşi principii ca şi toate Premiile Nobel.
Pentru a proiecta o politică economică care să promoveze bunăstarea şi să reducă sărăcia, trebuie înţelese alegerile individuale de consum. Mai mult decât oricine altul, Angus Deaton a contribuit la o mai bună înţelegere a consumului. Legând toate alegerile individuale de consum şi veniturile agregate, cercetările sale au ajutat la transformarea domeniilor microeconomiei şi macroeconomiei şi au dus la dezvoltarea economiei. Munca sa de cercetare, pentru care Angus Deaton este acum onorat, se axează pe trei întrebări esenţiale:
Cum îşi distribuie consumatorii cheltuielile între diferite bunuri? Răspunsul este necesar pentru înţelegerea şi prognoza actualelor modele de consum, dar este crucial şi în evaluarea felului în care reforma politicilor, cum ar fi schimbările în privinţa taxelor de consum, afectează bunăstarea diferitelor grupuri de populaţie. În studiile sale din anii 1980, Deaton a dezvoltat conceptul numit Almost Ideal Demand System – o metodă flexibilă şi simplă de estimare a felului în care cererea pentru fiecare marfă depinde de preţurile tuturor mărfurilor şi de veniturile individuale. Maniera sa de abordare, şi modificările le care le-a adus ulterior, sunt acum instrumente standard, atât în lumea academică cât şi în practica evaluării acestor politici.
Cât din veniturile societăţii se cheltuie şi cât se economiseşte? Pentru a explica formarea capitalurilor şi magnitudinea ciclurilor afacerilor, este necesară înţelegerea interacţiunii dintre venit şi consum, de-a lungul timpului. În câteva studii din 1990, Deaton a arătat că teoria dominanţei consumului nu poate explica relaţia reală dacă punctul de pornire este venitul agregat şi consumul. În schimb, ar trebui luat în calculat felul în care indivizii îşi adaptează consumul la venituri, care fluctuezaă într-un fel complet diferit faţă de venit. Studiul său a demonstrat clar de ce analiza datelor individuale este cheia descifrării statisticilor, o abordare care de atunci a fost larg adoptată de macroeconomia modernă.
Cum putem măsura şi analiza mai bice bunăstarea şi sărăcia? Îm studii mai recente, Deaton subliniază cum măsurătorile demne de încredere ale nivelului consumului fiecărei gospodării pot fi folosite pentru a înţelege mecanismele din spatele dezvoltării economice. Cercetările sale au dezvăluit care ar fi cele mai importante capcane ale comparaţiilor privind dimensiunea sărăciei în timp şi spaţiu şi au exemplificat cum o analiză inteligentă a datelor privind gospodăriile poate aduce lumină în chestiuni ca relaţiile dintre venit şi consumul de calorii sau chiar discriminarea de gen în cadrul familiei. (conform comunicatului de presă al Academiei Regale de Ştiinţe)
Sveriges Riksbank, Banca Centrală a Suediei, a instituit, printr-o donaţie făcută Fundaţiei Nobel în 1968, Premiul Sveriges Riksbank în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel, cu ocazia a 300 de ani de existenţă a băncii. Premiul se acordă din anul 1969, după aceleaşi principii ca şi toate premiile Nobel.
În principiu, Ştiinţele Economice vizează tot ceea ce este de interes pentru economişti, chiar şi cercetările făcute de alte discipline academice, ştiinţe politice, sociologie, psihologie sau chiar ştiintele naturii.
Laureatul este selectat de Academia Regală de Ştiinţe care se bazează pe nominalizările şi rapoartele făcute de experţi esterni, iar deciziile se iau prin votul majorităţii.
Primii, dintre cei 75 de laureaţi ai Premiului în Ştiinţe Economice au fost Ragnar Frisch şi Jan Tinbergen. O singură femeie, americanca Elinor Ostrom, a primit acest premiu, în anul 2009.
În 2014, economistul francez Jean Tirole a fost recompensat cu Premiul în Ştiinţe Economice Sveriges Riksbank în Memoria lui Alfred Nobel pentru „pentru analiza sa referitoare la puterea şi reglementarea pieţei”.
Premiile Nobel sunt acordate de Fundaţia institută prin testamentul savantului şi omului de afaceri suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei. Dorinţa lui Nobel a fost ca veniturile impresionantei sale averii să fie oferite în fiecare an sub formă de premii celor care au adus cele mai mari servicii umanității în domeniul fizicii, chimiei, fiziologiei sau medicinei, literaturii şi păcii. Primele distincţii au fost acordate la 10 decembrie 1901, la cinci ani de la moartea lui Alfred Nobel.
Toţi laureații premiilor Nobel şi a celui pentru Ştiinţe Economice primesc o diplomă, o medalie şi o recompensă financiară. În 2015 suma este de 8 milioane de coroane suedeze (855.000 euro), care se împarte între laureaţi, dacă există mai mult de un câştigător la aceeaşi categorie.
Toate premiile Nobel şi cel pentru Ştiinţe Economic vor fi înmânate în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel, decedat în 1896.
