Anul 2014 pare să fie anul schimbărilor pentru sistemul de sănătate românesc, asta pentru că oficialii din Ministerul Sănătăţii (MS) şi cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi-au propus să finalizeze mai multe proiecte importante, printre care pachetul de bază şi pachetul minim de servicii medicale, noua listă de medicamente compensate, o nouă lege a salarizării, cardul de sănătate sau dosarul electronic al pacientului.

Chiar dacă mare parte dintre acestea erau proiecte care ar fi trebuit finalizate în 2013, oficialii din Sănătate au depăşit de fiecare dată termenele autoimpuse, astfel că începutul noului an i-a prins cu mai multe legi-cheie aflate fie în dezbatere publică, fie în sertar.

Responsabilităţi în plus pentru medicii de familie

Spre exemplu, pachetul de servicii medicale de bază, care se va acorda asiguraţilor începând cu luna martie, stabileşte concret condiţiile în care pacienţii vor beneficia de asistenţă medicală în ambulator, în spital sau la cabinetul medicului de familie. Concret, una dintre direcţiile principale ale ministrului Sănătăţii începând cu acest an este modificarea traseului pacientului român. Acesta va fi nevoit să treacă prin două filtre, şi anume medicul de familie şi cel din ambulator, înainte de a ajunge la internarea în spital. Potrivit ministrului, costurile ar fi mult mai mici dacă în România s-ar pune mai mult accent pe componenta de prevenţie, aşa cum se întâmplă şi în celelalte state europene. Prin urmare, medicii de familie vor primi responsabilităţi în plus, dar şi un buget mai mare faţă de cel din 2013.

Ce prevede noul pachet de servicii medicale

Noul pachet de bază, pentru cetăţenii asiguraţi, prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani, şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor „cu risc normal” care au o problemă nouă sau acută de sănătate. În schimb, consultaţiile preventive pentru cei în vârstă de până la 18 ani se vor acorda în felul următor: la externarea din maternitate şi la 1 lună – la domiciliul copilului; la 2, 4, 6, 9, 12,15,18, 24, 36 luni şi o dată pe an de la 4 la 18 ani, potrivit proiectului MS. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii neasiguraţi, ministrul Sănătăţii a explicat că aceştia vor beneficia de asistenţă medicală de urgenţă, planning familial, monitorizare în cazul gravidelor şi lăuzelor, dar şi consultaţii în cazul celor care se confruntă cu probleme de sănătate acute. Totodată, pachetul de servicii minimale include şi supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemo-epidemic. O noutate o reprezintă faptul că odată cu pachetul de servicii medicale vor fi introduşi şi timpi de aşteptare pentru pacienţii care nu reprezintă urgenţe.

130 de medicamente noi pentru bolnavii cronic

Un alt proiect important pe care Ministerul Sănătăţii l-a amânat de trei ori în anul 2013 îl reprezintă lista nouă de medicamente compensate şi gratuite, aşteptate cu sufletul la gură de bolnavii care suferă de cancer, boli hipertensive şi diabet. Aceştia se tratează de şase ani de zile cu terapii vechi, unele dintre ele ineficiente. Iniţial, ministrul Sănătăţii a declarat la începutul lui 2013 că bolnavii vor beneficia de terapii noi la jumătatea anului, dar nu şi-a respectat promisiunea. În consecinţă, o listă provizorie de medicamente ar putea intra în vigoare abia din februarie 2014 şi asta după ce atât reprezentanţii companiilor farmaceutice cât şi cei ai asociaţiilor de pacienţi au pus presiune pe autorităţi şi au ieşit în stradă pentru a-şi cere drepturile. Lista cuprinde 130 de molecule noi destinate tratamentelor pentru cancer (inclusiv leucemii), diabet, boli reumatice, hepatite virale, prevenirea accidentelor vasculare (anticoagulante), insuficienţă cardiacă cronică, boli rare, Parkinson, epilepsie, osteoporoză, tratamente post-transplant (în cazul respingerii grefei) şi episoade depresive majore. Tot în anul 2014, Ministerul Sănătăţii intenţionează să aplice o taxă clawback diferenţiată pentru producătorii de medicamente generice şi cei de medicamente originale.

Burse pentru rezidenţi şi salarii în funcţie de performanţă

Dacă a doua jumătate a anului 2013 a stat sub semnul protestelor în sistemul de sănătate, sindicaliştii au reuşit pe final de an să smulgă o serie de promisiuni de la guvernanţi: burse pentru medicii rezidenţi, un sistem de salarizare coerent şi un procent mai mare din PIB dedicat sănătaţii. Alte reglementări pe care le are în vedere Ministerul Sănătăţii pentru anul 2014 în privinţa profesiei medicale sunt legate de elaborarea unei legislaţii noi pe malpraxis, dat fiind faptul că sunt din ce în ce mai multe situaţii în care medicii de diferite specialităţi sunt daţi în judecată de pacienţi. De asemenea, pentru a stimula medicii şi asistenţii români şi pentru a-i determina să rămână în sistemul de sănătate românesc, oficialii din MS au construit un proiect de lege conform căruia cadrele medicale sunt plătite în funcţie de performanţă. Proiectul este contestat de unele persoane care activează în sistem, care susţin că doar anumite categorii, cum ar fi medicii care profesează în spitalele de vârf, ar avea de câştigat dacă o astfel de lege ar intra în vigoare.

12 spitale de stat devin ONG-uri sau fundaţii

Totuşi, salarii în funcţie de performaţă vor primi cu siguranţă medicii care îşi vor desfăşura activitatea în cele 12 spitale pilot, unităţi sanitare care îşi vor modifica statutul juridic şi vor deveni instituţii autonome, fundaţii sau asociaţii. Proiectul de lege pus în dezbatere în luna iulie 2013 a fost privit cu mult scepticism în special de sindicaliştii de la Sanitas, care s-au poziţionat împotriva unei transformări de acest gen. Conform proiectului pilot, spitalele vor fi împărţite în două categorii: de interes naţional, respectiv, spitalele regionale şi cele de urgenţă, şi de interes local – spitalele municipale şi orăşeneşti. Printre unităţile sanitare selectate se numără Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, dar şi Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş.

Bani europeni pentru spitale şi pentru prevenţie

De altfel, în luna decembrie a fost publicată pe site-ul Ministerului Sănătăţii Strategia Naţională pentru Sănătate, elaborată pentru perioada 2014 – 2020. Principalul obiectiv al acesteia este atragerea de fonduri europene, cu atât mai mult cu cât la nivel european va exista o axă specială de finanţare dedicată proiectelor cu specific medical. Banii europeni, dacă vor fi atraşi, urmează să fie investiţi în construcţia unor spitale regionale dar şi pentru reabilitarea unor unităţi neperformante. În plus, fondurile vor fi direcţionate pentru întărirea politicilor de prevenţie, vizate fiind medicina de familie şi cea de ambulator. Potrivit oficialilor din sistem, o astfel de strategie are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei şi creşterea speranţei de viaţă, concomitent cu reducerea îmbolnăvirilor şi a internărilor în spital.

Românii vor avea card de sănătate din 2014

Nu doar Ministerul Sănătăţii şi-a stabilit obiective importante pentru anul în curs. Şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are câteva puncte importante de soluţionat în 2014. Cardul de sănătate şi dosarul electronic al pacientului sunt doar două proiecte prin care fraudele din sistemul de sănătate ar putea fi reduse substanţial. Concret, până la finele anului 2013 au fost tipărite nu mai puţin de patru milioane de carduri, care urmează să fie distribuite prin poştă asiguraţilor români în prima jumătate a anului 2014. Distribuţia prin poştă, care presupune alocarea unui buget considerabil, a fost a doua opţiune a oficialilor de la CNAS, după ce medicii de familie au refuzat în repetate rânduri să fie cei care fac distribuţia şi iniţializarea documentelor electronice. Dacă o parte din români s-ar putea alege cu un card electronic în primele şase luni din an, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre dosarul electronic al pacientului, un alt instrument care este menit să reducă frauda din sănătate. Cel mai devreme, asiguraţii ar putea avea un astfel de dosar online în decembrie 2014.

Liber la tratamente medicale în străinătate

În 2014, pacienţii români care vor să se trateze în spitalele din afară aşteptă cu sufletul la gură stabilirea unor puncte naţionale de contact, de unde pot primi informaţiile necesare referitoare la modalitatea în care pot beneficia de tratamente în străinătate. Deşi ţara noastră a fost obligată să transpună directiva europeană privind serviciile transfrontaliere până la 25 octombrie 2013, acest lucru s-a întâmplat doar pe hârtie, românii apelând şi la această oră la formularul E 112 (sau S2). În orice caz, o hotărâre de guvern în acest sens ar putea apărea în primele două luni din an, potrivit ministrului Sănătăţii Eugen Nicolăescu.