SĂRBĂTOARE Duminică, 17 iulie a.c., Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, şi Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, au oficiat slujba de târnosire a bisericii din Măgherăuş, Protopopiatul Baia Mare, oraşul Tăuţii Măgherăuş.
SĂRBĂTOARE În soborul de peste 25 de preoţi s-au aflat pr. Fabian Coroian, protopopul de Baia Mare, pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial, arhim. dr. Casian Filip, ecleziarh al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, pr. conf. univ. dr. Ştefan Pomian, fost paroh al bisericii, pr. Ioan-Alexandru Chânţa, paroh, protos. dr. Chesarie Bertea, de la biserica Sfânta Maria din New York, preoţi din parohiile învecinate şi de mai departe, diaconi.
SĂRBĂTOARE Slujba de târnosire a fost un eveniment mult aşteptat nu numai de credincioşii din Parohia Măgherăuş, ci şi din celelalte două parohii din oraşul Tăuţii Măgherăuş, astfel că peste 1.000 de credincioşi au sosit încă de dimineaţă pentru a se ruga împreună cu soborul. Rânduiala Sfintei Slujbe de Târnosire este una deosebită şi sfinţitoare, pentru că această Sfântă Slujbă o pot oficia numai Arhiereii.
Aşadar, ei sunt cei care, cu rugăciuni unice sfinţitoare, pun Sfintele Moaşte şi Documentul de Sfinţire în piciorul Sfintei Mese, ung Sfânta Masă şi biserica cu Sfântul şi Marele Mir, pun icoanele celor patru Sfinţi Evanghelişti în cele patru colţuri ale Sfintei Mese, se roagă în genunchi împreună cu credincioşii pentru ca biserica să devină loc sfinţit şi sfinţitor, iar Sfântul Altar şi Sfânta Masă din Acesta să devină locul cel mai sfânt de pe pământ.
Întocmai aşa au fost săvârşite toate cele trebuitoare, precum şi rugăciunile rânduite de sfinţire la biserica de aproape 200 de ani din Parohia Măgherăuş, iar după Sfânta slujbă de târnosire, toţi credincioşii au trecut prin Sfântul Altar, pentru ca să se sfinţească, pentru că aceasta este singura dată când credincioşii şi credincioasele au voie să intre în Sfântul Altar, pentru a se închina în cele patru colţuri ale Sfintei Mese.
Alături de hramul istoric „Adormirea Maicii Domnului”, biserica a primit, cu ocazia târnosirii, şi al doilea hram, „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanu”, anul 2016 fiind declarat şi „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanu şi al tipografilor bisericeşti”, mai multe biserici din Eparhie primind acest hram.
Construirea bisericii din Măgherăuş este legată de prima parte a secolului al XIX-lea, de anul 1818, după cum arată o pisanie păstrată pe latura exterioară a zidului, când a pornit ridicarea din piatră a locaşului de cult. De abia în 1830 se ridică turnul şi bolta semicirculară. Sfântul locaş nu este mare, are dimensiunile de 19×7 metri, cu absida Sfântului Altar semicirculară, cu un turn în formă de bulb, în care sunt plasate cele două clopote ale bisericii. De-a lungul timpului au fost făcute mai multe lucrări de întreţinere şi reparaţii la sfântul locaş de închinare.
Cele mai importante au fost realizate între 1961-1968, 1997-2003, când a fost renovată complet şi casa parohială, paroh fiind pr. conf. univ. dr. Ştefan Pomian, şi din 2003 încoace, de când paroh este preotul Ioan Alexandru Chânţa. Astfel, până în anul 2016, sub îndrumarea P.S. Arhiereu Iustin Sigheteanul, s-a consolidat şi renovat biserica în interior şi exterior, au fost făcute instalaţii electrice noi, s-a înlocuit tâmplăria ferestrelor, s-a executat o pardoseală nouă, din beton, s-a placat cu marmură Sfântul Altar şi cu granit naosul, s-a pictat biserica în interior în tehnica frescă de către pictorul Ioan Macarie Filip, vechiul iconostas a fost înlocuit cu unul nou, din stejar masiv, sculptat de Viorel Mihuţ din Baba, s-a consolidat biserica cu zid de rezistenţă perimetral din beton armat, s-a revopsit tabla acoperişului, turnului şi lumânărarului, s-a construit un Altar de vară, s-au făcut alte lucrări mai mici. Cea mai importantă lucrare a fost refacerea Sfintei Mese, după noile reguli de zidire.
Cât priveşte localitatea, cele mai vechi date despre existenţa unei aşezări omeneşti cu numele de „Măgherăuşul Mare” datează din secolul al XIV-lea, iar în secolul al XV-lea este amintit „Măgherăuşul Mic”. Prin urmare, aşezarea mai târziu cunoscută sub denumirea de Măgherăuş este rezultatul unirii celor două: „Măgherăuşul Mic” şi „Măgherăuşul Mare”. În 1424 apare scris Monyaros, iar în 1490 Mogyaros, ceea ce ne determină să fim de acord cu unele afirmaţii că ar fi avut numele de la „Alunişul unguresc Mogyaros”.
Documentele menţionează că era „posesion olakalis”, deci posesiune a românilor sau aşezare a românilor”. Localitatea Tăuţii Măgherăuş de azi a rezultat din unificarea a două localităţi: Tăuţii de Jos şi Măgherăuş, separate prin podul Băiţa. De câţiva ani Tăuţii Măgherăuş a devenit oraş. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de cei doi Arhierei pe o scenă amplasată în curtea bisericii, ca soborul să poată fi văzut de toţi credincioşii. Dacă la slujba de târnosire, de înconjurare şi miruire a exteriorului bisericii, a plouat la început, câteva minute, apoi s-a oprit, ploaia nu a mei revenit până către seară, astfel că Sfânta Liturghie s-a desfăşurat în cele mai bune condiţii de temperatură, până la sfârşit. P.S. Iustin Sigheteanul a specificat de mai multe ori că acolo unde se adună ortodocşii la rugăciune, se compromit prognozele meteorologice.
Î.P.S. Mitropolit Andrei a rostit, după citirea Sfintei Evanghelii, un cuprinzător cuvânt de învăţătură la pericopa evanghelică a zilei, intitulat „Faptele milei creştine”. Înaltul Ierarh a amintit că întreg acest an este dedicat educării copiilor şi tinerilor.
„Dacă e vorba să-i educăm pe copii şi pe tineri, cred că şi acest lucru esenţial ar trebui să-i învăţăm. Şi anume să-i învăţăm care sunt faptele milei cretine… Să ştiţi că toate au finalitate, iar în capătul lucrurilor, atunci când Domnul Iisus Hristos va reveni, ne va judeca pe toţi după faptele noastre. Şi criteriul judecăţii acesta este, pe care l-aţi auzit: „flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.” Acestea sunt faptele milei creştine. Apoi Î.P.S. Mitropolit a vorbit despre faptele milei creştine trupeşti şi faptele milei creştine sufleteşti. „Exemplu absolut de milă creştină ni-l dă Sfânta Evanghelie ce s-a citit astăzi”, a spus Î.P.S. Mitropolitul, iar în concluzie a specificat: „Ca să devii copil al lui Dumnezeu, trebuie să pui în practică faptele milei creştine şi vei deveni fiul lui Dumnezeu.”
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul de teologi ASCOR, condus de Vlad Verdeş.
După Sfânta Liturghie, P.S. Iustin Sigheteanul a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei pentru efortul de veni în Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, rugându-l ca de două-trei ori pe an să facă acest efort de a veni pe aceste meleaguri pe care s-a născut.
Pentru merite deosebite din punct de vedere pastoral-misionar, edilitar gospodăresc şi social filantropic, Î.P.S. Mitropolit Andrei l-a distins pe preotul paroh Ioan Alexandru Chânţa, la rugămintea P.S. Iustin Sigheteanul, cu titlul de iconom stravrofor şi i-a înmânat „Crucea Arhiepiscopală” a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Binefăcătorii şi oficialităţile prezente au primit „Diplome de Vrednicie” din partea P.S. Iustin Sigheteanul. Ierarhii au Primit fiecare în dar câte o icoană „Maica Domnului cu Pruncul”.
