SĂNĂTATE. Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cardiovasculare, o treime din populaţia globului fiind afectată de această problemă. Remediile naturiste pot trata hipertensiunea arterială în mod natural, fără a depinde în exclusivitate de tratamentele medicamentoase.
Consumul de alimente cu proprietăţi diuretice este indicat pentru eliminarea lichidelor şi a sodiului în exces asociate hipertensiunii arteriale. Apa de nucă de cocos este revigorantă şi are un conţinut semnificativ de potasiu, electroliţi şi alţi nutrienţi cu abilitatea de a reduce tensiunea arterială.
SĂNĂTATE Apă de nuca de cocos este utilă pentru a regla tensiunea arterială când aceasta este prea ridicată, dar şi când este prea scăzută.
Ovăzul este un alt remediu naturist ce are capacitatea de a reduce tensiunea arterială şi de a oferi protecţie împotriva bolilor cardiace. Curcuma, datorită conţinutului său, are un efect antioxidant şi antiinflamator.
Unul dintre principalele beneficii ale acestui condiment se referă la abilitatea de a reduce inflamaţiile, ţinând sub control tensiunea arterială şi alte probleme inflamatorii.
Pe de altă parte, migdalele conţin acizi graşi Omega-3, care pot reduce nivelul de colesterol, pot preveni hipertensiunea arterială şi pot îmbunătăţi funcţia cardiacă.
Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat faţă de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contacţiei muşchiului cardiac) şi presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a muşchiului cardiac).
Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavităţile inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar şi numai în anumite cazuri deoarece necesită introducerea în vasele sanguine a unei sonde, fie, cel mai frecvent, printr-o metodă indirectă, măsurând tensiunea pereţilor arteriali cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. În perioada de repaus, presiunea arterială normală se încadrează între 100–140 mmHg în cazul presiunii arteriale sistolice (limita superioară) şi 60–90 mmHg în cazul presiunii arteriale diastolice (limita inferioară). Presiunea arterială ridicată se identifică cu valori persistente ale presiunii arteriale egale cu sau mai mari de 140/90 mmHg.
Hipertensiunea arterială este clasificată fie ca hipertensiune arterială primară (esenţială) sau hipertensiune arterială secundară. Circa 90–95% din cazuri fac parte din categoria „hipertensiunii arteriale primare”, ceea ce înseamnă presiune arterială crescută fără a avea la bază o cauză medicală evidentă. Alte afecţiuni la nivelul rinichilor, arterelor, inimii sau sistemului endocrin determină restul de 5–10% din cazuri (hipertensiune arterială secundară).
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru cazurile de atac de cord (infarct miocardic), insuficienţă cardiacă, anevrisme ale arterelor (de exemplu anevrism aortic), boală arterială periferică şi este cauza bolilor renale cronice. Chiar şi o creştere moderată a valorilor tensiunii arteriale este asociată cu o speranţă de viaţă mai redusă. Modificarea obiceiurilor alimentare şi a stilului de viaţă pot aduce ameliorări, ţinând sub control presiunea arterială, şi pot reduce riscurile asociate cu complicaţii ale stării de sănătate.
Cu toate acestea, tratamentul medicamentos este deseori necesar pentru persoanele la care schimbarea stilului de viaţă nu are efectul dorit sau este o condiţie insuficientă.
Sursa info
