Marinaleda, un sat din regiunea spaniolă Andaluzia, a trecut prin momente grele. Sătenii erau săraci şi aproape că mureau de foame. Soluţia salvatoare a venit din partea primarului care conduce aşezarea de peste 30 de ani: satul s-a autodeclarat o utopie comunistă şi a luat agricultura în propriile mâini. Ar putea fi acesta răspunsul la eşecurile capitalismului modern?, se întreabă jurnalistul Dan Hancox de la „The Guardian“. Prima parte a transformării satului Marinaleda într-o „utopie comunistă“ a început la sfârşitul anilor ’70, atunci când locuitorii se aflau într-adevăr într-o stare de sărăcie accentuată. În sat şomajul era de 60%, iar locuitorii erau doar fermieri fără pământ, suferind de foame mai ales într-o perioadă în care întreaga Spanie se confrunta cu nesiguranţa ce a urmat după moartea generalului Franco.
Cea de-a doua parte a miracolului din Marinaleda a avut loc de-a lungul a trei decenii. „Am învăţat că nu este de ajuns să defineşti utopia, şi nici nu este de ajuns să lupţi împotriva celor ce ţi se opun. A trebuit să construim, acum şi aici, cărămidă cu cărămidă, cu răbdare, dar fără să ne oprim, asta până când ne-am transformat visele în realitate. Adică să fie pâine pentru toţi, să fie libertate pentru cetăţeni şi să fim în stare să citim cu respect cuvântul «pace». Noi credem sincer că nu există niciun viitor dacă nu-l construieşti în prezent“, spunea primarul satului Juan Manuel Sánchez Gordillo, în 1985, pentru publicaţia spaniolă „El País“.
Marinaleda nu a fost lovit de criză
În primăvara anului 2013, şomajul din regiunea spaniolă Andaluzia era de 36%, iar pentru tineri procentul era chiar de 55. Cu Banca Centrală Europeană cercetându-i fiecare mişcare, premierul Mariano Rajoy a introdus reforme în muncă care le-au permis afaceriştilor să-şi concedieze mai uşor angajaţi, mai repede şi cu mai puţine compensaţii. Aceste legi noi fac ravagii şi acum printre muncitorii spanioli, şi din sectorul privat şi din cel public.
Situaţia este şi mai gravă în Andaluzia, în sud, unde aproape 40 de familii sunt evacuate pe zi din case. Pentru ca lucrurile să fie şi mai rele, potrivit legii spaniole, atunci când eşti evacuat din casă din cauza ratelor la bancă nu vei fi scutit de plata lor, vei continua să plăteşti ratele la o casă pe care nu o mai ai. Însă în sătucul Marinaleda, care are o populaţie de 2.700 de persoane, domneşte ordinea şi toată lumea are de muncă.
Primarul este un „Robin Hood“ al zilelor noastre
În 1979, la vârsta de 30 de ani, Sánchez Gordillo a devenit primul primar ales al Marinaledei, o poziţie pe care o menţine de atunci, fiind reales de fiecare dată cu o majoritate de voturi. În canicula verii anului 1980, satul a lansat „o grevă a foamei împotriva foamei“ care le-a adus recunoaştere naţională şi chiar globală. Satul este puţin înclinat spre anarhism, notează jurnalistul.
„N-am fost niciodată membru al partidului comunist, al secerei şi ciocanului, însă sunt comunist, sau comunitarian“, explica Gordillo într-un interviu din 2011, adăugând că apartenenţa sa politică este să urmeze perceptele lui Iisus Hristos, ale lui Ghandi, Marx, Lenin şi Che Guevara. În august 2012 a ajuns din nou în atenţia lumii din cauza unor acţiuni ce au condus la ocuparea terenului deţinut de armată, la preluarea unui palat aristocratic şi la un marş de trei săptămâni în sudul Spaniei în care solicita colegilor primari să nu-şi plătească datoriile. Ei au mărşăluit în supermarketuri şi au luat pâine, orez, ulei de măsline şi alte provizii de bază şi le-a donat băncilor de alimente pentru andalusienii care nu mai aveau bani să se hrănească. Din această cauză a devenit un fel de superstar, fiind denumit de presă „primarul Robin Hood“.
Toată lumea munceşte în Marinaleda
Toţi sătenii din Marinaleda lucrează în schimburi, depinzând de ce este nevoie să fie cules, semănat, lucrat. Dacă este destulă muncă pentru un grup, atunci acel grup este anunţat dinainte prin boxele dintr-o dubiţă care circulă pe străzile satului în fiecare seară. Este un moment ciudat, o experienţă aproape sovietică, notează Dan Hancox pentru „The Guardian“. „Mâine, muncă la câmp pentru grupul B!“
Atunci când ferma „El Humoso“ de 1.200 de hectare a fost în sfârşit retrocedată satului în 1991, a început şi cultivatul. Noua cooperativă din Marinaleda a ales să cultive doar ce solicita munca fizică cea mai mare, pentru a crea cât mai multe locuri de muncă posibile. În plus faţă de măslinii şi fabrica de procesare a uleiului de măsline, au fost plantaţi ardei de diverse feluri, anghinare, fasole, mazăre, broccoli: produse ce puteau fi procesate şi conservate pentru a justifica înfiinţarea fabricii de conserve, astfel creând şi mai multe locuri de muncă.
Scopul nostru nu a fost să avem profit, ci slujbe, a explicat primarul. Această filosofie este complet opusă capitalismului care pune accent pe eficienţă, dar care în realitate a devenit un eufemism pentru sacrificiul demnităţii umane pe altarul preţurilor competitive, este de părere Dan Hancox.
Fără Carrefour şi Starbucks în sat
„Credem că pământul trebuie să aparţină comunităţii care îl lucrează, şi nu nobilimii“, adaugă primarul. Tocmai de aceea în Marinaleda au ales să cultive anghinare şi roşii, pentru că acestea au nevoie de multă muncă. De ce „eficienţa“ ar trebui să fie cea mai valoroasă trăsătură a societăţii, în detrimentul vieţii omului?, se întreabă jurnalistul. Cooperativa nu distribuie profiturile încasate. Orice surplus este reinvestit pentru a crea şi mai multe locuri de muncă. Toţi din cooperativă au acelaşi salariu, 47 de euro (aproape 210 lei) pe zi pentru şase ore şi jumătate de muncă. Poate că nu pare mult, însă este dublul salariului minim din Spania. Sunt permise şi afacerile private în sat. Există şapte baruri şi cafenele, iar dacă vrei să deschizi o pizzerie sau o mică afacere de familie de orice fel, nimeni nu te va împiedica. Însă dacă o franciză a Carrefours sau Starbucks ar vrea să-şi deschidă o filială acolo s-ar lovi de refuzul locuitorilor. „Pur şi simplu, le interzicem“, explică primarul.
Care este alternativa la sărăcia capitalistă? Marinaleda poate fi răspunsul. Satul Marinaleda nu este nici complet comunist, şi nici o utopie adevărată, însă a făcut un pas mai departe într-o societate sărăcită, aflată într-o prăbuşire economică directă. „Revoluţia“ sătenilor a informat nu doar Spania, ci întreaga lume, că poţi avea speranţă şi în criză. Marinaleda a căutat cu disperare o alternativă la sistemul actual, şi a găsit-o în „comunitarism“, după cum spune primarul.
Poate că lumea a ignorat satul acesta înainte, sau poate că au râs ca la o curiozitate în faţa comunităţii conduse de excentricul primar. Însă Marinaleda nu mai poate fi ignorat. „Care este alternativa“, strigă cei disperaţi din capitalism. Şi din ce în ce mai mulţi au început să răspundă: „Ce spuneţi de Marinaleda?“, conchide jurnalistul pentru „The Guardian“. (adevarul.ro)
