REVOLTĂ. Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor din România, Horia Oniţa, vrea să dea în judecată Ministerul Educaţiei. Tânărul susţine că pragul de 0,5 puncte pentru modificara notei de la Bacalaureat, după contestaţii, este unul discriminatoriu.

Horia Oniţa, absolvent al Colegiului Naţional „Emanuil Gojdu” din Oradea, a susţinut anul acesta examenul de Bacalaureat. După afişarea rezultatelor, adolescentul a depus contestaţie la Limba Română, unde fusese notat cu 9,25, însă, deşi nota modificată a crescut la 9,60, cea finală a rămas aceeaşi. Asta pentru că art. 73 din Metodologia de Bacalaureat precizează că o notă nu poate fi modificată în urma contestaţiei decât dacă între prima notă şi a doua există o diferenţă de cel puţin 0,5 puncte.

În opinia tânărului, acest lucru este discriminatoriu, motiv pentru care va încerca să-şi facă dreptate în instanţă.

„Nota mi-a fost modificată de la 9.25 la 9.60, dar nefiind o diferență de 0.5 puncte, conform art. 73 din Metodologia de Bacalaureat, nota finală rămâne 9.25”, a explicat Horia într-o postare pe Facebook.

„În acest sens, mă consider vătămat în drepturi şi voi chema în judecată Ministerul Educației Naționale şi Cercetării Ştiințifice pentru că au refuzat să îmi admită contestația, în mod vădit discriminatoriu prin stabilirea unui prag nejustificat de 0.5 pentru modificarea notei. Îi invit pe toți cei care vor să se alăture acestui demers să îmi spună, am auzit că sunt deja. Mai mult, voi depune plângere prealabilă în contecios administrativ prin care voi solicita anularea art. 73 din Metodologia de Bacalaureat. Am speranța că Ministerul Educației îmi va accepta plângerea prealabilă şi va anula dispozițiile art. 73 din OMECTS 4799/2010, fără a fi nevoie să atac şi aici în contencios, la Curtea de Apel Bucureşti”, a adăugat el.

Horia a adus şi câteva argumente în sprijinul solicitării sale către Minister.

„1). Ministerul Educației nu a lansat în dezbatere publică Metodologia de Bacalaureat în 2015, când a reactualizat-o pe cea din 2010. Un document de asemenea importanță trebuie lansat în dezbatere publică. Sunt sigur că ar fi venit mii de solicitări de a se anula respectivul articol. 2). Se creează o discriminare evidentă între cei peste 9.50 şi ceilalți. Dacă eu am 9.25 şi contestația îmi dă 9.6, rămân cu 9.25. Dacă am 9.5 şi constestația îmi dă 9.6, rămân cu 9.6. Total inoportun şi precum am spus mai sus, mă simt vătămat în drepturi. La acelaşi raționament trebuie să se aplice aceeaşi soluție. De ce eu pot avea doar peste +0.5 şi alții şi +0.05? 3). Pragul de 0.5 puncte e arbitrar stabilit. De ce 0.5 şi nu 0.1? Sau 0.2? Oare nu contează fiecare sutime? Eu nu am nevoie de media de Bacalaureat la admiterea la Facultate, dar poate alții au nevoie. Şi nu intră unde vor pentru că primii corectori au dat neatenți o notă, şi după comisia de contestații le dă doar +0.4. De ce să nu le fie acceptată fiecare sutime, când este munca lor şi poate conta?”, a arătat el.

„4). Contestația trebuie să fie o cale de atac reală, nu doar un drept derizoriu. În marea majoritate a cazurilor, nota nu se modifică deoarece cea de la contestații se află în zona de 0.5 puncte peste/sub nota inițială. Contestația se consideră o cale de atac prin care o comisie (mai atentă) revine asupra notei şi o analizează mai atent. De ce să nu îi dai candidatului fiecare sutime în plus dacă comisia a stabilit că merită mai mult? 5). Nu în ultimul rând, acum voi vorbi despre notele care scad după contestații. Principiul „non reformatio in pejus ” spune că un petent nu îşi poate agrava situația dacă face o contestație”, a completat adolescentul.

Un prim răspuns a venit deja din partea ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru, care a declarat pentru adevarul.ro că va discuta problema cu responsabilii de evaluare.

„Personal, nici eu nu înţeleg regula. Aştept să văd plângerea şi voi discuta cu responsabilii de evaluare. Dacă nu există un argument solid, voi cere să fie eliminată această regulă”, a declarat ministrul Educaţiei.

Sursa info