PUS ÎN DIFICULTATE   Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, a fost prezent vineri, 5 aprilie, în municipiul Baia Mare unde s-a întâlnit cu reprezentanții unităților administrative din județ, dar și cu reprezentanții forului administrativ județean. Cu toate că ministrul a venit cu vești bune la capitolul investiții, unele nu au fost primite chiar cu bucurie. Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare l-a așteptat pe ministru cu temele făcute și a pus pe tapet câteva dintre durerile administrației băimărene. Mai mult, primarul a solicitat ministrului ajutor în rezolvarea problemelor prezentate. Vă redăm mai jos integral problemele pe care primarul le-a evidențiat în fața ministrului, postate pe pagina sa personală de Facebook ulterior. Tot aici găsiți și filmarea de la ședința care a avut loc ieri și unde Cătălin Cherecheș a vorbit public despre problemele orașului în materie de ape și păduri:

„Am avut bucuria să îl avem oaspete vineri, 5 aprilie 2019, pe domnul Ioan Deneș, Ministrul Apelor și Pădurilor. Am profitat de prezența domniei sale și am atras atenția asupra unor probleme despre care știm cu toții din administrație, însă prea puțini îndrăznim să vorbim. Eu sunt omul care pune cetățeanul și nevoile sale pe primul loc astfel că, deși poate i-a deranjat pe unii, mi-am permis să divaghez de la subiectele de dezbatere propuse în cadrul întâlnirii și, profitând că se află alături de noi domnul ministru, am pus degetul pe rană cum s-ar zice.

Am o anumită satisfacție că cineva, din această zonă de activitate a pădurilor și apelor, își apleacă atenția și spre Maramureș, județ pe care mulți îl văd ca pe o zonă naturală și de tradiții foarte importantă, pe de altă parte cu foarte mari probleme de mediu și unde multe dintre acestea provin din zona apelor și pădurilor, din modul în care sunt gestionate în special apele, mă refer la cele contaminate, care sunt tangente cu sectorul minier. Raportându-ne la municipiul Baia Mare, avem această investiție strategică – barajul Runcu. Avem de cealaltă parte Apele Române, o entitate care face bani. Doar societatea Vital plătește către 1 milion de euro spre Apele Române anual. Aici ar trebui să vedem și modul în care Apele Române se îngrijesc de baraje, de acumulările de ape și chestiuni care țin de relația administratorii de rețele de apă și canalizare care plătesc bani către Apele Române. Barajul Runcu este o investiție strategică care deja devine o rușine națională pentru că de 40 de ani se lucrează acolo și nu e gata. Domnul ministru are această șansă ca în următorii doi ani să fie finalizată, mai ales că nu mai sunt lucrări majore de efectuat. Spre exemplu, se pot lua niște bani din sud și aduși spre nord.. În zona de sud e mai multă câmpie, nu sunt așa mari probleme, dacă ar veni bani spre nord, s-ar putea rezolva în doi ani, să nu mai așteptăm alți 40 de ani.

Avem Barajul Firiza unde ar trebui să constatăm, pe lângă faptul că acum 80 de ani cineva a făcut un baraj și doar ne alimentăm cu apă de acolo și nu sunt necesare alte lucrări, că poate ar trebui efectuată dragarea, curățarea, o chestiune care ține de sănătatea populației, de bunul simț administrativ pe care trebuie să îl avem față de entitățile cu care colaborăm, dar mai ales față de cetățeni. Consider că asta e o prioritate. Băimărenii știu foarte bine că mai ales în timpul verii ne trezim cu o calitate a apei foarte proastă și pe care o plătim la Apele Române, pentru că sursa, zona din care se extrage apă din baraj, este una contaminată de diverse “ingrediente”, de la frunze crengi și altele. Toate acestea le decontează firma care furnizează apă, banii provenind din buzunarul cetățenilor. Plătim și avem și o calitate foarte proastă.

S-au realizat foarte multe investiții pe râul Săsar de-a lungul timpului, este un fel de sac fără fund. Domnul ministru spunea foarte corect că oamenii sunt încântați să vadă buldozere, că se lucrează pe șantiere, că ar trebui să fim mai permisivi cu chestiunile care țin de formalitate sau formalism din perspectivă administrativă. Din punctul meu de vedere, cred că este mai indicat ca oamenii să vadă mai târziu niște buldozere, dar să vadă peste 10 ani proiecte sustenabile și care rezistă. Pentru că cea mai mare problemă de sus până jos în țara asta, la ministere, la primării, la consilii județene este proiectarea. Se proiectează prost, nu sunt firme de proiectare, sunt firme căpușă, inclusiv Aquaproiect și până la celelalte firme mai mici sau mai mari, sunt de fapt niște entități care din banii de la buget, într-un mod absolut nesimțit și care generează un prejudiciu major în timp pentru unitățile administrative, pentru statul român în general. Consider că ar trebui să ne orientăm spre chestiunile legate de mediu, de chestiunile estetice. Pentru că reabilitarea râului Săsar nu înseamnă că arunci niște beton în pragurile de fund, în zidurile de sprijin… sunt multe soluții care au un caracter estetic, dar și ecologic. Nimeni nu se gândește la partea de plantare a unor specii pe malul râului, astfel încât să se consolideze râul nu doar prin beton, la peștii care trebuie să și circule, dacă faci praguri înalte asta nu se mai întâmplă și încă ceva, care aduce prejudiciu statului român: nimeni nu se gândește că râul Săsar, un rău istoric contaminat, dar chiar și așa deține și anumite resurse. A făcut cineva un studiu să vadă din ceea ce se extrage de acolo, tot pământul din albia râului, ce elemente conține? Unde se duce acel pământ. Am întrebat la mediu, nu știu, nu îi interesează. Am întrebat prin alte părți, nu știu, nu îi interesează. Este o resursă cu care poate s-ar putea, cel puțin un sfert din râu, ca și reabilitare, plăti. Pentru că este o zonă în care, vreo 500 de ani, s-a făcut minerit. Și dacă această cantitate de pământ o vom analiza din perspectiva elementelor pe care le conține vom constata că există niște valori destul de importante. Pe de altă parte ne raportăm la autorizarea lucrărilor pe care le avem noi, municipiul, în apropiere de râul Săsar. Ne trezim cu o grămadă de proiecte, din fonduri europene, care sunt pierdute dintr-un anumit formalism.. Cred că ar fi cazul să tratăm nu doar la nivel de Baia Mare, ci și la nivel național, modul în care se administrează râurile în perimetrele autorităților locale. Este o chestiune care ține și de o anumită nelegalitate, o înțelegere rudimentară între primării și apele române. Noi le dăm motorină, ei vin cu buldozerele, să facem curățenie în fiecare primăvară și iese o țigănie pe care nu trebuie să o continuăm. Trebuie să vedem cine gestionează administrarea, dar mai ales salubrizarea pe cursul râurilor în perimetrele autorităților locale.

Un alt proiect important pentru municipiul nostru este pârâul Craica. Aici avem un studiu de fezabilitate realizat de foarte multă vreme și pe care noi ne asumăm să îl actualizăm și o să facem chiar și proiectul tehnic. Să facem pe o parte reabilitarea de maluri, pe de altă parte întubarea. Acest pârâu afectează și o parte din orașul Baia Sprie, Recea, pe lângă Baia Mare. Noi punem la dispoziția ministerului proiectul, într-un parteneriat, pentru a rezolva și această problemă.

Avem o proprietate a Apelor Române, fostul restaurant de la lacul Firiza, cunoscută de foarte mulți băimăreni și maramureșeni, într-o paragină de nedescris. Am solictat de nenumărate ori să fie transferată municipiului Baia Mare pentru a realiza o investiție de interes public. Înțeleg de ce nu se dorește, de câte ori se schimbă guvernul se schimbă și cei interesați.. Și atunci, ba unii vor să cumpere, alții să concesioneze, alții vor parteneriat. Noi vrem să fie transferată această proprietate în domeniulo public al municipiului Baia Mare, pentru că terenul este al nostru, doar clădirea și ce e sub ea este în administrarea Apelor Române.

Mai sunt lucrările pe care le realizăm pe râul Firiza. Dacă ne raportăm la barajul Berdu, la barajul Firiza, trebuie să ne gândim și la amonte, să rezolvăm problemele legate de inundații, de ceea ce ajunge în acel râu, la modul în care gestionăm ceilalți afluenți, respectiv exploatarea pădurilor și alte probleme ce pot să afecteze râurile. Consider că e generos faptul că domnul ministru a punctat anumite sume de bani, dar la un traseu care are aproximativ 25 de kilometri, un kilometru înseamnă pentru noi 25 de ani..

Avem Valea Usturoiul unde putem pune la dispoziția ministerului proiectul tehnic ca să fim eficienți și să intrăm cu utilajele într-o manieră în care selectăm proiectanții după alte criterii, nu doar după preț. De ce să nu aducem proiectanți din Germania, cum arată malul de la Ulm, să arate și malurile Săsarului ?!

Drumurile forestiere, pe raza municiopiului Baia Mare, proiecte pe care noi le înțelegem pentru gestionarea pădurii, pentru sănătatea pădurii, pentru partea economică carer trebuie să fie luată în calcul. Doar că aceste drumuri nu trebuie făcute doar ca să încaseze cineva niște bani. Ele trebuie gândite și din perspectiva respectului față de mediu și pădure, dar și din perspectivă estetică. Vă luați de cap dacă vedeți ce autostradă s-a făcut în mijlocul pădurii din Baia Mare spre Baia Sprie.. E un dezastru ecologic ce s-a făcut acolo.

O altă durere de a noastră și pentru care l-am rugat pe domnul ministru să îi sensibilizeze pe cei de la Regia Națională a Pădurilor să ne dea acordul: realizarea Parcului Național Firiza. Sunt vreo 14 ani de când ne străduim să facem acest lucru. Cei care au fost și sunt prin ocoalele silvice din Baia Mare și Firiza cunosc foarte bine acest lucru. Cred că putem face acest proiect din dorința de a și proteja, dar și pentru cetăţeni, pentru dezvoltarea municipiului.

Mi-aș dori și ca ceea ce înseamnă domeniu de vânătoare așezat și pe zona Baia Mare, nu zic să ne fie transferat la municipiu, dar aș vrea să rămână la AJVPS. Nu vreau să vină tot felul de șmecheri care să pună presiune, în numele ministerului, pe AJVPS Maramureș, să preia, să vulnerabilizeze. Astfel de suprafețe trebuie gestionate public, de AJVPS și nu de către niște șmecheri care au câştigat 2 lei și vor să administreze domenii de vânătoare”, a spus Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare.

ActualMM