Sondajele la ieşirea de la urne şi rezultatele parţiale indicau, ieri, o victorie a taberei care a spus „Nu“ reformelor cerute de creditori pentru ca aceştia să acorde în continuare ajutor financiar Greciei.

Cetăţenii greci au votat masiv, 61%, împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, dor 39% pronunţându-se în favoarea acestora, conform rezultatelor oficiale parţiale anunţate ieri seară, la ora 21.00, după numărarea a 35% din voturi.   Victoria la referendum a opţiunii „NU“ a fost anticipată şi de exit poll-urile difuzate imediat după închiderea urnelor, la ora 19.00.

Grecii au ieşit la vot în număr mare pentru a-şi vota viitorul financiar. Potrivit postului grecesc Mega TV, prezenţa la vot a fost de 57,45%, au fost chiar cozi la secţiile de votare. Prezenţa la urne trebuia să fie de peste 40% pentru ca referendumul să fie validat. Numărul mare de oameni prezenţi la vot este un lucru normal în Grecia deoarece votul este obligatoriu, deşi această lege nu a fost pusă în aplicare în ultimii ani. Acesta a fost primul plebiscit care a avut loc în Grecia din 1974 încoace.

Markos, 30 de ani, a venit de la Paris, sâmbătă noaptea şi s-a întors duminică după-amiază, pentru a vota. „Am o lucrare de prezentat marţi, dar datoria mea civică este mult mai importantă“, a explicat grecul, absolvent de ENA (Şcoala Naţională franceză de Administraţie).

Pentru el, ca pentru mulţi expati, votul electronic nu a fost posibil. Acest fapt îl supără, având în vedere numărul mare de greci care au emigrat în Europa în ultimii ani. „Mulţi nu vor putea fi obligaţi să meargă la vot. Această revenire neaşteptată în Grecia m-a costat 500 de euro. Dar faptul că mulţi nu vor putea veni în ţară să voteze înseamnă mai puţine voturi pentru Europa …“, a regretat el.

Întâlnire de urgenţă Merkel-Hollande

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Francois Hollande, vor avea, astăzi, la Paris o întâlnire, urmată de un dineu de lucru, „pentru a evalua consecinţele referendumului din Grecia“ a anunţat ieri, preşedinţia franceză.   Ministrul francez al Economiei, Emmanuel Macron, a avertizat, ieri, împotriva unui nou moment de tipul „Tratatul de la Versailles“, de data aceasta având în centru Grecia. Într-o postare pe Twitter, acesta a atras atenţia liderilor europeni: „Am creat împreună criza din Grecia“.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a avertizat că Grecia va trebui să adopte o monedă proprie şi să iasă din zona euro dacă majoritatea cetăţenilor se vor pronunţa împotriva măsurilor economice propuse de Grupul Bruxelles.   „Dacă grecii vor spune «nu» la referendum, vor trebui să introducă o nouă monedă, pentru că euro nu va mai fi disponibil ca modalitate de plată“, a declarat Schulz într-un interviu acordat postului de radio Deutschlandfunk.   „Dacă euro nu va fi disponibil, cum vor putea fi plătite salariile? Cum vor face să plătească pensiile? În momentul în care o ţară introduce o monedă nouă iese din zona euro“, a atras atenţia Martin Schulz.

Referendumul a rupt Grecia în două

Votul la referendum a împărţit ţara în două. Chiar şi membrii aceleiaşi familii sunt divizaţi şi dezbat aprins care ar putea fi implicaţiile rezultatului. Sondajele de opinie privind referendumul din Grecia arată o separare între generaţii, votul „nu“, cel împotriva măsurilor de austeritate impuse de creditorii europeni, pare să fie preferat de tinerii votanţi, cei mai în vârstă favorizând o apropiere de Uniunea Europeană.   Diferenţa de mentalităţi între generaţii se observă şi în cazul referendumului din Grecia. Tinerii greci se anunţă potrivnici măsurilor europene, arată sondajele referendumului din Grecia, în timp ce bătrânii tânjesc după privilegiile statutului de cetăţean european.

Fosta profesoară Themis Hatziyannaki, o pensionară de 84 de ani, a votat „da“ duminică, în Atena, declarând că vrea să se bucure în continuare de statutul ei de grec şi de european şi de privilegiile acestei cetăţenii. Însă Themis spune şi că înţelege de ce atât de mulţi tineri îşi doresc să voteze „NU“, pentru a-şi exprima furia la adresa creditorilor ţării. Şomajul în Grecia în rândul tinerilor sub 25 de ani este de 51,9%.

Yannis Raptodimos, 29 de ani, care a votat „DA“, avertizează cu privire la reintroducerea drahmei. „Cei care au bani în bancă vor vota «da». Celor cu împrumuturi li s-a spus că dacă votează «nu», nu vor trebui să le restituie. Nu e bine. Dacă nu-ţi plăteşti împrumuturile, băncile dau faliment. Cu drahma vom trăi o catastrofă“, spune Yannis.

Vremuri grele pentru creditori şi pentru Tsipras

Viitorul Guvernului grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras este incert după referendumul pe tema măsurilor propuse de creditorii internaţionali, existând riscul ca alegerile anticipate să devină inevitabile, afirmă experţi citaţi de „New York Times“.   „Deteriorarea stării unei economii dependente de importuri va genera o scădere rapidă a susţinerii populare pentru Guvern, iar convocarea alegerilor parlamentare ar putea deveni inevitabilă“, afirmă Dimitri Sotiropoulos, profesor de Ştiinţe politice la Universitatea din Atena. „Guvernul Tsipras nu are încredere în UE şi în FMI, iar aceste entităţi au o încredere şi mai redusă în Tsipras“, subliniază Sotiropoulos.

„Un vot negativ este o victorie a Guvernului. Dar cu astfel de victorii nu se poate supravieţui, pentru că sunt necesare fonduri pentru a repune în funcţiune economia Greciei“, apreciază expertul. „Declinul politic al lui Alexis Tsipras va fi rapid, dat fiind că nu va avea mult timp la dispoziţie pentru a salva ţara de la colaps economic“, argumentează Sotiropoulos.

Potrivit cotidianului german „Handelsblatt“, preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, i-a transmis cancelarului Angela Merkel că pierderile băncii naţionale a Germaniei vor depăşi suma de 14,4 miliarde de euro – valoarea rezervei păstrate pentru fluctuaţii ale mondei europene – în eventualitatea ieşirii Greciei din zona euro.

Investitorii nu s-au aşteptat la un asemenea rezultat, aşa că pe pieţele financiare de mâine vor exista schimbări dramatice. Bursa londoneză e în pericol să cadă brusc mâine dimineaţă, scrie „The Guardian“. Şi la nivel oficial rezultatul referendumului a produs un şoc, astfel că nu va exista o reuniune de urgenţă a miniştrilor Finanţelor din zona euro: „În niciun caz nu se vor reuni miniştrii, nu ar şti ce să discute“, a precizat un oficial european.