Ziua votului de investitură din Parlamentul României pentru Cabinetul Ungureanu, a consemnat un paradox în politica de pe plaiurile mioritice. În mod normal, vedeta evenimentului ar fi trebuie să fie noul premier, dar Victor Ponta a reușit să-l pună în umbră, după un discurs de 40 de minute care a inflamat întreaga scenă politică. Culmea e că de data asta a fost un discurs civilizat, decent, constructiv așa cum întâlnim doar prin parlamentele țărilor în care democrația e la ea acasă de câteva sute de ani. Discursul liderului social-democrat a surprins tocmai prin normalitatea și firescul conținutului rostit. Ponta a blocat total asistența ostilă (în sală se aflau doar parlamentarii coaliției de la guvernare), dovedind că nu numai cu un discurs ostil, obsesiv calat pe răutăți și imputări, presărat cu invective și amenințări se poate ieși în evidență. Ponta a dat dovadă de bun-simț, fiind ponderat, civilizat, educat, ironic atunci când a considerat. Dar peste tot și peste toate, el a fost constructiv, asigurându-l pe noul premier de tot sprijinul USL dacă intențiile sale vor coincide cu așteptările poporul român. Liderii coaliției și-au revenit destul de greu, senatorul PDL, Radu F. Alexandru susținând de la tribună că asistă la o premieră în istoria postdecembristă, aceea în care un prim-ministru și un lider marcant al opoziției cad la pace pentru interesul țării. Toate declarațiile ulterioare venite de la liderii puterii, laudă comportamentul matur al liderului USL. Culmea, discursul maraton a lui Ponta a încins spiritele tocmai în USL. Liberalii s-au simțit trădați, anumite voci din PSD i-au cerut socoteală iar unii s-au grăbit să anunțe vestea cea mare și îndelung așteptată: USL a făcut implozie și are zilele numărate! Ar vrea ei, dar nu va fi așa. S-a văzut limpede că unii dintre contestatari nici n-au urmărit discursul, iar o parte nu l-au înțeles. Mă rog, era fierbințeală mare. Ponta a spus la ședința de investitură, că USL îl va sprijini pe noul premier doar în 15 proiecte punctuale. Ideea a fost răstălmăcită în sensul sprijinirii necondiționate a guvernului, fapt care i-a nemulțumit pe unii lideri liberali și a scandalizat publicul anti-Băsescu, care s-a simțit trădat. În realitate ”condițiile” enunțate de Ponta sunt critici dure la actuala Putere. Ponta i-a cerut lui Ungureanu să condamne frauda din Parlament, cu referire directă la Roberta Anastase. Premierul a evitat un răspuns. În afara unor obiective comune (tratate europene, Schengen și creșterea salariilor/pensiilor) celelate puncte sunt inacceptabile pentru Putere, mergând de la sacrificarea lui Blejnar până la tăierea surselor de venituri din energie, sau de la alegeri corecte la creșterea taxei pe marile averi, care lasă în ofside UNPR-ul. Ponta a spus că USL va susține lupta împotriva corupției, controlul achizițiilor publice, depolitizarea structurilor deconcentrate, respingerea proiectului privind dreptul de a candida al funcționarilor publici, revenirea salariilor si pensiilor la nivelul de dinainte de tăieri, anchete și control privind “baieții deștepți din energie”, atitudine privind proiectul Roșia Montană, reducerea TVA la produse agricole, taxa de solidaritate pe marile averi – nu 1% ci 10%, CAS redus pentru angajator, în scopul creării de noi locuri de muncă, salariu minim 850 lei,  companiile de stat să nu fie privatizate pe prețuri mici și mari comisioane, management privat autentic în unitățile de stat, lege electorală susținută de toate partidele, colegiile să nu fie trasate de Guvern fără consultări, susținerea legii USL privind reducerea numărului de parlamentari la 312. După parcurgerea listei, stai și te întrebi de ce este criticat Ponta de colegii săi? Toate punctele enunțate se regăsesc în programul USL. Și atunci? Are importanță dacă ele vor fi realizate înainte de venirea la putere a USL, din moment ce ele vizează creștere bunăstării cetățenilor? Dincolo de orice tâmpenii și răutății, trebuie să recunoaștem că Ponta a anticipat și a simțit perfect contextul politic actual, punctând cu o maturitate pe care mulți nu i-o bănuiau. Mihai Răzvan Ungureanu este mult diferit de Emil Boc, așa că nu i se putea răspunde de la bun început cu răutate și brutalitate în limbaj. Ponta a avansat corect cele 15 măsuri, pentru că cetățenii așteaptă ca Opoziția să vină cu soluții, nu numai cu acțiuni puerile de tip ”jos, ăla, jos celălalt”. Toate sunt critice față de regimul Băsescu, dar, prezentate elegant, ca opțiune a viitorului Guvern au infinit mai mare greutate. Putem afirma că Ponta s-a descurcat bine, anunțând practic schimbarea strategiei și tacticii opoziției. De aici înainte lucrurile trebuie privite cu responsabilitate, constructiv, cu soluții viabile pentru orice domeniu. Numai așa vor putea fi atrași cetățenii nehotărâți, cei neînregimentați politic. Etapa adresării doar segmentului dur din USL (care oricum nu se va disipa) a fost depășită, acum e nevoie de cu totul altceva. Ponta este primul care a înțeles acest lucru.

Grigore Ciascai