Cotidianul gândul.ro publică în ediția de astăzi, 18 septembrie 2012, un reportaj incintant despre situația în care se află comunitatea țigănească din municipiul Baia Mare, ”împotriva” căreia în ultima perioadă s-au luat mai multe măsuri, care au vizat, în primul rând, îmbunătățirea condițiilor de viață ale membrilor acesteia. Este vorba de dislocarea aglomerărilor din cartierele improvizate și ilegale construite în ultimele două decenii pe Craica și în locul denumit Pirită, dar și a celor care locuiesc pe strada Horea sau în cartierul Ferneziu. Nu de puține ori eforturile autorităților locale au fost percepute paralel cu realitatea de la fața locului, mai cu seamă de către cei care și-au dat cu părerea sau chiar au intervenit pentru estomparea procesului, aflați la sute și mii de kilometri distanță de Baia Mare. Tot felul de organizații finanțate de la bugetul public s-au erijat în mari apărători ai comunității țigănești, doar pentru a-și justifica existența. Au venit aici șefii acestor organizații, ambasadorul SUA, regele Cioabă și alți băgători de seamă de prin toate zările. Au venit și au plecat cu alte gânduri după ce s-au dumirit despre ce este vorba în proiectele administrației locale băimărene. Subiectul este arhicunoscut, așa că nu insistăm asupra lui. Reportajul publicat astăzi este bine întocmi, autorii (Clarice Dinu și Mădălina Chițu) documentându-se la fața locului, ascultând toate părțile implicate. Trăitori în municipiul Baia Mare, avem unele rezerve asupra prezentării anumitor aspecte (mai ales cele legate de ”suprasolicitarea” ambulanțelor), dar, în general, articolul este obiectiv și nepărtinitor. Să mai adaug că el beneficiază de fotografiile de excepție realizate de băimăreanul Ghiță Porumb, foto-reporter Mediafax. Concluziile, după parcurgerea articolului, le trageți dumneavoastră. (Grigore Ciascai)

Sancţionat pentru discriminare de CNCD şi somat să dispună măsurile pentru decontaminarea spaţiilor din incinta Cuprom în care a mutat aproape 110 familii de romi, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş plănuieşte să rezolve problema, mutând cu totul din oraş cele peste 400 de persoane cazate înainte de alegerile locale în spaţiile fostului combinat. Şi nu doar pe ei, ci şi pe cei din blocurile sociale din strada Horea, imobile în jurul cărora anul trecut a fost construit un zid de beton, înalt de aproape doi metri pe care acum primarul vrea să îl dărâme. Aici ar uma să fie locuinţe de serviciu pentru personal medical, din învăţământ sau familii tinere, spune primarul.
„Toţi cei care locuiesc în blocurile sociale şi nu-şi plătesc chiriile şi au restanţe, anul viitor vor fi mutaţi într-o zonă socială pe care vrem să o construim undeva, probabil în mediul rural, ca să le dăm posibilitatea să se şi întreţină să aibă o gospodărie.
O mare parte dintre ei lucrează la salubrizare, la zone verzi, dar mulţi n-au din ce să trăiască. Stau toată ziua la cerşit, cu punga de aurolac în mână, furând fier şi aşa mai departe. De ce să nu le dăm o şansă? Nu văd ce e rău în asta. Chiar trebuie să-i ţinem în oraş de dragul de a-i avea în oraş, în loc să le dăm să muncească, unii să facă cărămidă, oale, alţii să-şi facă o fermă. Nu se poate face treaba asta în centrul oraşului că, dacă s-ar putea face, s-ar face în centrul Bucureştiului, în Piaţa Victoriei”, a declarat, pentru gândul, Cătălin Cherecheş.

Cât priveşte zona şi demersurile necesare pentru „cartierul social”, primarul susţine că totul e ca şi rezolvat: „Eu am un teren. Eu, personal, vreau să-l fac cadou comunităţii”. Despre costurile acestui cartier social, Cherecheş spune că „o să ni-l finanţeze guvernul României”, fără a da alte amănunte.
De câte ori este chemată salvarea în zona Cuprom
Până îşi va pune însă în aplicare planurile, rămâne problema romilor care au fost mutaţi în imobile din stada Electrolizei, aparţinând fostului Combinat Cuprom, cel mai mare poluator din România în vremea cât era în activitate. Relocarea celor aproape 400 de persoane care trăiau în locuinţe improvizate în zona Craica s-a făcut în graba campaniei electorale pentru locale, fără niciun aviz din cele care erau necesare în astfel de situaţii. Cea mai gravă problemă este lipsa avizului de mediu, necesar în cazul în care se schimba destinaţia clădirilor. Cu atât mai important, cu cât în două dintre cele trei imobile au funcţionat laboratoare chimice. Imediat după mutare, în data de 1 iunie, mai multe persoane, între care şi copii au ajuns la spital după ce au fost intoxicaţi cu substanţe chimice.

Situaţia, din punct de vedere al stării de sănătate a persoanelor din clădirile de pe strada Electrolizei, nu pare să se fi îmbunătăţit, numărul solicitărilor la ambulanţă fiind unul semnificativ în perioada iunie-august. Asta chiar dacă autorităţile au statistici diferite. Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Maramureş susţine că în intervalul menţionat au fost 97 de solicitări la ambulanţă. Serviciul de ambulanţă precizează însă că numărul apelurilor a fost de 65, dintre care 21 de copii.

Manager general de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Maramureş, dr. Eugenia Tivadar, a declarat, pentru gândul, că salvarea a fost chemată din „varii motive: sindroamele febrile, boli diareice, dar şi pentru afecţiuni cardiace, afecţiuni care fac parte din patologii normale”. Întrebată dacă nu i se pare ciudat că odată la două zile locatarii din acea zonă solicită ambulanţa, dr. Tivadar a evitat un răspuns tranşant: „Depinde. Şi pe alte străzi circulă ambulanţa. O parte au refuzat transportul la spital, iar diagnosticul final nu avem cum să îl punem noi. Noi notăm în registru motivul solicitărilor. Doar la spital se poate afla diagnosticul şi dacă în cele din urmă au rămas internaţi sau nu şi cât de gravă era starea lor”.
Şeful secţiei de Primiri Urgenţă de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare, dr. Dan Roman, a susţinut, pentru gândul, că nu a existat niciun caz de intoxicaţie, însă nu furnizat nicio dată referitoare la diagnostice puse, invocând că este nevoie de acordul pacientului.
Primăria nu a cerut niciun aviz. Ce au descoperit inspectorii în blocurile sociale
Potrivit unui raport întocmit de prefectura Maramureş, pentru cele trei imobile din incinta Cuprom în care au fost relocaţi romii nu există nicio autorizaţie de sănătate, de mediu sau de la pompieri. De asemenea, nu s-au realizat activităţi de decontaminare şi de igienizare înaintea relocării. Astfel, potrivit verificărilor efectuate la faţa locului de ISU, după aproape trei săptămâni de la ocuparea locuinţelor sociale s-a constat că instalaţiile de protecţie împotriva descărcărilor electrice erau întrerupte, capetele conductorilor electrici nu erau izolate, iar materiale combustibile erau depozitate în subsolul unui imobil. ISU Maramureş precizează că, potrivit legii, era „obligatorie solicitarea şi obţinerea autorizaţiei de securitate de incendiu”.

De asemenea, Agenţia pentru protecţia mediului Maramureş a informat că că în cazul celor trei imobile „nu a fost înregistrată nicio solicitare de acord de mediu şi nu a fost emis niciun act de reglementare”. Acesta ar fi fost necesar în condiţiile în care s-a schimbat destinaţia clădirilor, lucru care s-a întâmplat în acest caz. Astfel, s-a adus la cunoştinţa Primăriei „necesitatea de a iniţia procedurile de mediu pentru schimbarea destinaţiei clădirilor şi lucrările de ecologizare şi reabilitare, astfel încât să fie eliminată orice posibilitate de afectare a sănătăţii populaţiei relocate în acestea”.

Cu toate acestea, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a afirmat că a avut toate avizele necesare, susţinând chiar că nu avea nevoie de o autorizare de mediu, deşi legea prevede acest lucru. „Atâta vreme cât există o verificare cu privire la ce înseamnă contaminare şi se specifică foarte clar în urma analizelor că nu există pericol de contaminare nu e nevoie”, a spus el, insistând că oamenii s-au mutat benevol, semnând un acord, şi că au toate condiţiile.

Întrebat cum îşi explică atunci numărul mare de solicitări la ambulanţei în zona respectivă, Cherecheş a răspuns: „E o chestiune absolut falsă, la blocurile de la Cuprom nu au fost mai mult de 10 solicitări”. Mai mult, el a susţinut că singura „chestiune toxică” din zonă este că oamenii de droghează cu aurolac.
„Oare ăia care sunt cu punga la gură, jumătate din cei acolo sunt acolo cu punga de aurolac, ăia cum se simt? Bine? Aia e chestiunea toxică în primul rând. Lucrurile sunt simple şi clare şi-n mintea mea, şi-n decizia mea, şi-n strategia mea. Eu vreau să fac ordine în ceea ce înseamnă viaţa comunităţii rome şi viaţa comunităţii băimărene. Dacă cineva vrea să mă încurce, mă încurcă degeaba pentru că n-o să aibă şanse”, a spus primarul.