Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, cea mai săracă regiune fiind Nord-Est, potrivit ultimelor date Eurostat.

Gradul redus de ocupare din mediul rural creşte de trei ori riscul de sărăcie din aceste zone faţă de mediul urban, potrivit unei analize World Vision, iar copiii reprezintă categoria cea mai vulnerabilă. Pentru această categorie, autorităţile statului au inclus în planul antisărăcie mai multe măsuri de protecţie.

România are cinci regiuni printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând regiunea Bucureşti-Ilfov şi regiunile Vest şi Centru, ultimele două însă cu doar câteva procente dea­supra mediei europene. Cea mai săracă regiune este Nord-Est, cu 34% din PIB pe cap de locuitor față de media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

Datele Eurostat sunt confirmate şi de o analiză recentă World Vision, potrivit careia 40,4% din populaţie trăieşte cu riscul sărăciei şi al excluziunii sociale, iar dintre copii – 51% . „În mediul rural situaţia este dramatică, întrucât riscul de sărăcie pentru aceşti copii este de trei ori mai mare decât pentru cei din mediul urban. Astfel, 34,1% dintre cei 51% copii suferă de privaţiuni materiale extreme. Copiii săraci de astăzi vor deveni adulţii săraci de mâine”, subliniază World Vision.

Studiul World Vision România arată că 225.000 de copii se duc zilnic flămânzi la culcare, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă, ceea ce provoacă îmbolnăviri grave sau malnutriţie. Astfel, o dietă necorespunzătoare duce la influenţarea rezultatelor şcolare până la analfabetism funcțional, adică nu înţeleg ceea ce citesc sau nu ştiu să scrie corect. Este cazul a peste 37% dintre persoanele cu vârste de peste 15 ani.

În mediul rural, 20% dintre copii rămân cu opt clase, o treime dintre aceştia fiind expuşi riscului de sărăcie, având şanse reduse de angajare.

Starea de sărăcie este întreţinută astfel de lipsa educaţiei, precum şi de gradul de ocupare redus al părinţilor acestor copii. Pentru aceasta, autorităţile încearcă să vină cu soluţii prin intermediul unor măsuri incluse în planul de combatere a sărăciei anunţat de premierul Dacian Cioloş.

Astfel, dacă este necesar, cei mai mici dintre copii vor fi înregistraţi şi li se vor elibera acte, iar mamele vor beneficia de ecografii şi screening medical la naştere, precum şi de supliment social pentru vaccinări. Se vor lua măsuri de siguranţă în ceea ce priveşte prevenirea părăsirii copiilor în unităţile sanitare.

Planul antisărăcie prezentat de Guvern mai prevede înfiinţarea de creşe comunitare în comunităţile urbane (în acest moment numărul creşelor este insuficient raportat la numărul de copii), precum şi susţinerea financiară a unei categorii sociale noi, respectiv cea a îngrijitorilor din mediul rural.

Un program naţional după modelul „Caravane medicale la sate” va urmări sănătatea copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 3 ani. În ceea ce priveşte categoria 3 – 6 ani, autorităţile vor urmări eficienţa legii „Fiecare copil la grădiniţă”, potrivit căreia, din această lună, copiii săraci care frecventează învăţământul preşcolar beneficiază de tichete sociale în cuan­tum de 50 lei/lună cu care pot fi achiziţionate alimente, haine, rechizite.

De asemenea, aceş­tia ar urma să beneficieze de analize gratuite, precum şi vitamine, materiale de igienă şi fructe.

Pentru categoria 6-18 ani vor fi susţinute în continuare de către stat programele naţionale „Şcoala după şcoală” şi „A doua şansă”, vor fi finanţate granturi pentru şcoli din zone defavorizate, va fi demarat un program naţional după modelul „Teach for Romania”, iar prevenirea abandonului şcolar se va face şi prin sport. (Oana Nistor)