Piaţa neagră a ţigaretelor a avut o evoluţie fluctuantă în primele cinci luni din 2016, respectiv 16,9% în mai, în creştere faţă de 14,6% în martie şi în uşoară scădere faţă de ianuarie 2016 (17,8%), conform ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research. Proporţia de 16,9% continuă să depăşească media de 16% din 2015, precum şi cea a ultimilor cinci ani, de circa 15%.
Marian Marcu, directorul Novel Research, subliniază: „Şi în mai 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre care bate recordul ultimilor şapte ani, depăşind 50%! Regiunile sud-vest şi vest deţin, de asemenea, cote importante (26%, respectiv 25%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea «cheap whites» (n.r. mărci ieftine, care nu aparţin marilor producători şi care sunt destinate pieţei negre) se află în creştere (plus 3,8 puncte procentuale faţă de martie) şi continuă să deţină cea mai mare cotă (57,4%) din totalul pieţei negre.
Produsele provenite din Moldova se află în scădere (minus 4,5 puncte procentuale faţă de martie, până la 14,7%), iar Ucraina şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (20,4%, respectiv 3,4%)”.
Piaţa neagră este fluctuantă, într-un an electoral plin de incertitudini legislative, atrage atenţia Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
Domnia sa evidenţiază: „Transpunerea mult întârziată a Directivei tutunului în legislaţia naţională este abordată pompieristic. Deşi ştia de doi ani ce are de făcut, Guvernul a trimis proiectul la Parlament abia în martie, acesta fiind deocamdată adoptat de Senat şi urmând să fie aprobat de Camera Deputaţilor în sesiunea de toamnă. În paralel, Guvernul a venit şi cu un proiect de Ordonanţă de urgenţă, cu un text similar, deşi procedura dublării procesului de reglementare este abuzivă şi neconstituţională. Deocamdată, nu ştim exact ce şi când va fi adoptat, dar se doreşte modificarea producţiei şi schimbarea ambalajelor peste noapte. Producătorii sunt în situaţia cetăţeanului turmentat: «noi ce ambalaje comandăm pentru luna august?» – iată o întrebare simplă, la care autorităţile nu sunt în măsură să răspundă. Oricum, cadrul legislativ nu va deveni mai clar sau mai predictibil nici după adoptarea unuia sau altuia dintre proiectele de acte normative, dat fiind că ambele prevăd posibilitatea introducerii ulterioare a pachetelor standardizate prin ordin de ministru, care să modifice legea. Alţi bani, altă distracţie. Toate aceste incertitudini creează prejudicii agenţilor economici, prin costuri suplimentare de administrare a stocurilor, bugetului de stat, care înregistrează fluctuaţii la încasările din acciza la ţigarete, precum şi autorităţilor de aplicare a legii, confruntate cu valuri de contrabandă în regiunile tradiţional vulnerabile, nord-est şi vest, dar şi în sud, unde s-au înregistrat capturi mari de ţigarete, intrate prin Bulgaria.Tergiversarea reglementărilor, şicanele şi presiunile asupra unui sector care contribuie cu 2% din PIB s-au cronicizat şi deja nu mai par a fi doar rodul nepriceperii sau neglijenţei, ci al relei voinţe, al unei abordări politice sistematice”.
La rândul său, Ileana Dumitru, Director Legal & Corporate Affairs, BAT Romania, consideră: „Avem un an electoral corelat cu schimbări legislative majore pentru industria tutunului, care se derulează cu dificultate. Sunt factori care pot determina o evoluţie imprevizibilă a comerţului ilicit la nivel naţional. Reamintim că în acest moment una din şase ţigarete vândute în România provine de pe piaţa neagră, iar fiecare procent din cota comerţului ilegal înseamnă 40 milioane euro pierdute de bugetul de stat, anual. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că traficul ilicit cu ţigări este încurajat de contextul economic defavorabil din anumite regiuni ale României. În lipsa unor alternative economice viabile, contrabanda cu ţigări oferă perspectiva unor câştiguri facile imediate, încurajate de diferenţele mari de preţ pentru produsele din tutun din ţările non-UE vecine României. În acest context, România are un rol cheie în a-şi proteja nu doar propriile interese, ci şi pe cele ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun. De aceea, credem că se impune găsirea unor soluţii legislative care, pe de o parte, să susţină fabricarea şi comercializarea produselor legale, iar, pe de altă parte, să descurajeze fenomenul în creştere al contrabandei cu produse din tutun”.
Comerţul ilegal cu ţigarete se situează în continuare la un nivel ridicat comparativ cu media de 10% din Uniunea Europeană şi continuă să distorsioneze semnificativ buna funcţionare a pieţei legale, semnalează Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.
Domnia sa subliniază că fenomenul contrabandei este unul global, adăugând: „Din această perspectivă, România, poziţionată la intersecţia marilor rute comerciale din Orientul Mijlociu şi Asia, are un rol major. Suntem atât o ţară de destinaţie, cât şi una de tranzit către zona vest-europeană. Din estimările noastre, pierderile la bugetul de stat cauzate de activităţile de comerţ ilicit cu ţigarete sunt de aproximativ 500-600 milioane de euro pe an. Prejudicii care ar putea creşte. Anul 2016 este un an al schimbărilor politice, dar şi de adaptare pentru industria tutunului la legislaţia locală care va transpune Directiva tutunului. Aceasta, în condiţiile în care confuzia este sporită de existenţa a două proiecte de acte normative pe aceeaşi temă, unul iniţiat de Guvern şi altul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor. În plus, ambele proiecte permit Ministerului Sănătăţii să modifice ulterior, în mod radical, design-ul pachetelor. Din experienţa noastră, lipsa de predictibilitate şi incertitudinile legislative impulsionează creşterea accelerată a comerţului ilegal, situaţie cu care România s-a mai confruntat în trecut. În 2010, din cauza unor politici fiscale abrupte şi impredictibile, contrabanda a ajuns să depăşească mai mult de o treime din piaţă, iar pierderile anualizate au ajuns la circa un miliard de euro!”.
Cu toate că autorităţile depun eforturi susţinute pentru combaterea contrabandei, pentru reducerea pe viitor a pieţei negre este nevoie de predictibilitate, stabilitate, transparenţă şi dialog constructiv, în ceea ce priveşte cadrul de reglementare, susţine Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
Domnia sa completează: „Mă refer aici la transpunerea Directivei tutunului. Acordarea unei perioade de tranziţie pentru producţie, cu respectarea termenului de «piaţă curată» (20 mai 2017) ar reprezenta o soluţie atât în beneficiul producătorilor legali, cât şi în cel al bugetului de stat. De asemenea, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autorităţile de aplicare a legii le solicită de ani de zile.
Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, este necesară clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou”.
În decurs de două zile, la finele lunii iunie, au fost realizate capturi de către poliţiştii din Ilfov, care au depistat în trafic, în localitatea Buftea, un TIR încărcat cu două milioane de pachete de ţigarete, provenite din Republica Moldova. Peste 250.000 de pachete au fost depistate de Poliţia de Frontieră pe raza judeţului Dolj, într-un autocamion încărcat cu role de hârtie.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
