Riscul producerii de blocaje cu gheţuri pe Dunăre, dar şi pe unele râuri din nordul, centrul şi estul ţării, rămâne în continuare ridicat, în timp ce debitele apelor vor fi în creştere, cu atingerea şi depăşirea cotelor de atenţie pe unele sectoare, relevă prognoza Administraţiei Naţionale ”Apele Române’ /ANAR/, publicată luni.

Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă) au fost în diminuare, restrângere şi chiar eliminare pe râurile din vestul şi sud-vestul ţării, în timp ce pe celelalte râuri s-au menţinut fără modificări importante.
Potrivit sursei citate, în perioada următoare nu există riscul producerii unor fenomene cu risc major, debitele urmând să fie staţionare, cu excepţia râurilor din bazinele Vişeu, Iza, Tisa, Tur, Someşul inferior, Crasna, Barcău, Crişuri, unde vor fi în scădere, a cursului mijlociu şi inferior al Timişului, şi a cursurilor inferioare ale Begăi, Bârzavei, Caraşului, Cernei şi Nerei, unde vor fi în creştere, din cauza propagării.
Din datele Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor /INHGA/ reiese, totodată, că formaţiunile de gheaţă vor fi în uşoară intensificare pe râurile din nordul, centrul şi estul României şi se vor menţine fără modificări importante pe celelalte râuri.
Izolat, pe unele râuri mici, ca urmare a dislocării şi îngrămădirii formaţiunilor de gheaţă, se pot produce blocaje de gheţuri care pot duce la creşteri artificiale însemnate de niveluri, cu atingerea şi depăşirea cotelor de atenţie pe unele sectoare de râu din sudul şi estul ţării.